Cele trei brăţări preistorice din aur sustrase din situri arheologice de pe teritoriul României şi aduse în ţară de la muzeul MAS din Anvers – Belgia vor fi păstrate în custodie de Muzeul Naţional de Istorie a României.
Potrivit unui comunicat al Parchetului General transmis AGERPRES, a fost organizat un eveniment de predare – primire către Muzeul Naţional de Istorie a României a celor trei brăţări preistorice din aur, provenite din situri arheologice de pe teritoriul României, care au fost aduse în ţară de la muzeul MAS din Anvers – Belgia de o echipă formată din procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi de ofiţeri de poliţie de la Direcţia de Investigaţii Criminale (IGPR – DIC).
Doi procurori au adus în ţară trei brăţări preistorice din aur, din epoca bronzului şi perioada hallstattiană timpurie mijlocie – finalul mileniului II a.Chr., provenite din situri arheologice de pe teritoriul României.
„Cele trei bunuri culturale mobile de mare valoare, protejate de lege, au fost sustrase de autori necunoscuţi şi, ulterior, înstrăinate. Două dintre ele au fost identificate când au fost oferite la vânzare în cadrul unei licitaţii publice din Principatul Monaco. Cea de-a treia brăţară a fost identificată cu prilejul efectuării percheziţiei domiciliare la reşedinţa din Belgia a persoanei care a depus la casa de licitaţii din Monte Carlo cele două brăţări, în vederea vânzării publice”, precizau, ieri, reprezentanţii Parchetului General într-un comunicat de presă.
Autorităţile judiciare belgiene au semnalat, pe 27 octombrie 2020, apariţia celor două brăţări în catalogul unei licitaţii din Monte Carlo, iar pe 11 noiembrie 2020 organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul IGPR – DIC, Serviciul pentru Protejarea Patrimoniului Cultural Naţional, s-au sesizat din oficiu cu privire săvârşirea infracţiunii de furt calificat.
Dosarul penal a fost înregistrat iniţial pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, iar la data de 31 martie 2022 a fost preluat de către PICCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
„Prin ordonanţă, s-a început urmărirea penală in rem pentru infracţiunea de furt calificat, iar ulterior extinderea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de efectuarea de operaţiuni de export ilegal. Tot prin ordonanţă, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un suspect pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire”, se menţionează în comunicat.
Din probele administrate a reieşit faptul că cele trei brăţări provin din situri arheologice din nord-vestul României, iar pentru exportarea lor era necesară obţinerea unui certificat de export, document care nu există.
Pentru a face posibilă returnarea brăţărilor în România, a fost necesară declanşarea de către Ministerul Regional Flamand – Departamentul pentru Cultură a unei proceduri de declasare – brăţările fiind protejate de legea flamandă ca artefacte preţioase, fiind înscrise pe o listă de bunuri de patrimoniu.
