Prin racordarea celor patru electrocentrale direct la rețeaua Transgaz și modernizarea acestora, însoțite de reabilitarea rețelei de termoficare și de formarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică, prin fuziunea dintre Electrocentrale București S.A. (ELCEN) și Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) costul gigacaloriei ar putea scădea cu până la 60%, în București, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Asta ar duce la scăderea facturilor la întreținere, pentru bucureșteni, dar și la scăderea subvenției plătite de către Primăria Municipiului București (PMB) pentru termie, explică șeful de la Energie.
Deși ELCEN are de încasat de la Primăria Capitalei o datorie de 800 de milioane de lei, compania din subordinea Ministerului Energiei va investi în branșarea celor patru electrocentrale (CET-uri) direct la sistemul național de transport al gazelor naturale al Transgaz, companie aflată și ea în subordinea aceluiași minister.
În acest fel s-ar face economii importante – de circa 50 de milioane de euro anual:
„ELCEN-ul are nevoie de gaze pentru producerea agentului termic, apă caldă și căldură. Aceste gaze sunt livrate, în sistemul național de transport, pe magistrale Transgaz, și vin până foarte aproape de cele patru CET-uri.
Pentru acest serviciu, ELCEN plătește către Transgaz 4 lei/MWh.
După care, pentru a aduce, efectiv, gazul în cele patru centrale, mai sunt câțiva kilometri de țeavă, care țin de distribuție.
Pentru acești câțiva kilometri de țeavă – sau, în cazul CET Vest, 400 de metri, ELCEN plătește 17 lei/MWh distribuitorului.
Deci, am găsit o soluție pentru a racorda cele patru CET-uri direct în rețeaua Transgaz.
În toți acești ani, ELCEN a plătit și bucureștenii au plătit, din buzunarul lor, undeva la 50 de milioane de euro pe an, în medie, către distribuitor.
Deci, aceștia sunt bani care, prin investiția pe care o vom face, îi vom economisi de la fiecare bucureștean în parte”, a promis ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Primul CET care va fi racordat la rețeaua Transgaz va fi CET Vest, care are distanța cea mai scurtă, urmat de CET Sud, care are cea mai mare producție de energie, conform directorului general al ELCEN, Claudiu Crețu.
Racordarea CET Vest ar putea avea loc până la finele acestui an, potrivit șefului ELCEN.
Reporter: „Domnule director, cum va arăta calendarul racordării CET-urilor direct la rețeaua Transgaz? Care va fi primul?”
Claudiu Crețu: „Primul CET care va fi racordat va fi CET Vest, pentru că este distanța cea mai scurtă și este lucrarea cel mai ușor de făcut. Și sperăm ca, în cursul acestui an, pe final de an, să avem această lucrare.
Următorul CET va fi CET Sud, pentru că este CET-ul cu cel mai mare consum de gaz – cel mai mare CET al Bucureștiului și al Uniunii Europene, Progresul și Grozăvești.
Evident, încercăm să facem în paralel.
Dar, privind și la complexitatea lucrărilor, suntem conștienți de faptul că cel mai complicat va fi, de exemplu, CET Grozăvești, pentru că este în mijlocul orașului”.
Ministrul Energiei a explicat și, tehnic, cum vor fi trase aceste branșamente la rețeaua Transgaz.
„Ele (… conductele de gaze n.r.) trec, în general, pe sub căile ferate care transportau păcura la cele patru CET-uri. Nu mai este cazul, ele nu mai funcționează pe bază de păcură.
Deci, lucrările se pot face într-un termen destul de rapid și se va simți, într-un an, doi, trei, când se termină cele patru proiecte, în buzunarul fiecărui bucureștean”, a declarat Sebastian Burduja.
De asemenea, trei dintre cele patru CET-uri ale ELCEN vor intra într-un proces de modernizare.
„Mai avem trei CET-uri, care sunt nemodernizate – CET Progresul, CET Sud și CET Grozăvești.
Noi vom pune la bătaie, în următoarea lună de zile – o lună și jumătate, un apel de finanțare din Fondul pentru Modernizare – noi, Ministerul Energiei, pentru aceste CET-uri.
Două dintre ele vor intra la competiție, cele mai mici – respectiv CET Progresul și CET Grozăvești, 70 de milioane, respectiv 100 de milioane de euro investiție. Iar CET Sud, care este cel mai mare CET din Europa – discutăm de o investiție de 500 de milioane de euro. Și, acolo, ELCEN-ul a pregătit o aplicație individuală, tot pe Fondul pentru Modernizare”, a declarat Sebastian Burduja.
Ce ar însemna aceste investiții pentru bucureșteni explică tot ministrul Energiei: „Păi, înseamnă, la fel, reducerea facturilor, pentru bucureșteni, un aer mai curat, o producție mai eficientă de agent termic și, în fapt, costuri mai scăzute, pentru întreg sistemul”.
