Clădirea Parlamentului şi sediul Guvernului vor fi luminate în această seară în culorile drapelului ucrainean, la împlinirea a doi ani de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina.
În şedinţa de luni, deputaţii vor păstra un moment de reculegere pentru sacrificiul poporului ucrainean, victimă a agresiunii ilegale a Rusiei. Preşedintele Klaus Iohannis – care adresa vineri un apel la păstrarea unităţii europene în ajutorul oferit Ucrainei – mai sublinia că autorităţile române trebuie să continue eforturile pentru furnizarea de asistenţă umanitară refugiaţilor ucraineni şi mai ales pentru integrarea celor aflaţi pe teritoriul ţării.
Din peste şapte milioane de ucraineni care au intrat în România de la declanşarea războiului – după cum arată datele Poliţiei de Frontieră – mai puţin de 80.000 s-au stabilit aici. „Nu ne-am ales viaţa asta. Ne-am construit casele, ne-am cumpărat apartamente, ne-am planificat concedii la mare, am avut meserii şi cariere”, spune Ana Suşco, una din refugiatele ucrainene care a povestit despre apropiaţii rămaşi în Ucraina, morţi pe front sau care continuă lupta.
Organizaţiile civice române atrag atenţia că opinia publică este prea puţin informată despre situaţia refugiaţilor ucraineni. Rodica Culcer, Grupul pentru Dialog Social: „Ar trebui să conştientizăm mult mai bine problemele cu care se luptă ucrainenii, să-i ajutăm din punct de vedere umanitar şi să fim mult mai conştienţi de contribuţia pe care acest popor năpăstuit o are acum, la păstrarea civilizaţiei europene”.
ONG-urile observă că ucrainenii se confruntă cu întârzierea ajutoarelor băneşti, deşi România are pentru ei fonduri europene, cu accesul greoi la asistenţă medicală sau cu numărul prea mic de cursuri de limba română. Sorin Ioniţă, preşedintele „Expert Forum”: „Legal, ei au voie la tot. Li s-a deschis dreptul la orice, ca unui cetăţean român, dar practic nu ajung să dispună de acele drepturi din motive birocratice şi practice de care se lovesc şi cetăţenii români, până la urmă. Numai că lor le e mult mai greu să rezolve, neştiind limba”.
Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, România are a 12-a comunitate de refugiaţi ucraineni ca ordin de mărime la nivel european. Cei mai mulţi trăiesc în Germania, peste un milion, Polonia, aproape un milion, în Cehia, Marea Britanie, Spania, Italia şi Olanda.
