Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Tu de unde îți iei cel mai des știrile? Răspunsul depinde, cu siguranță, de vârstă, de stilul de viață, de preferințe personale. Însă studiile de specialitate indică o tendință în creștere, la nivel global, spre utilizarea rețelelor sociale ca principală poartă de acces către știri.
Raportul anual privind știrile digitale, realizat de către Reuters Institute, în parteneriat cu Universitatea Oxford, și care acoperă toate regiunile globului, relevă câteva date interesante:
- Pentru 30% dintre respondenți, rețelele sociale sunt principala sursă de știri;
- Cu cât respondenții sunt mai tineri, cu atât sunt mai înclinați să acceseze știrile pe rețelele sociale, comparativ cu accesarea site-urilor de știri sau a aplicațiilor de știri;
- Pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, Instagram, Snapchat și TikTok sunt rețelele sociale cele mai ofertante pentru știri; lor li se alătură și Discord și Twitch.
Pe același subiect, un articol recent din New York Times analizează ascensiunea Instagram ca sursă de știri. Articolul începe cu experiența unui fost producător de televiziune, al cărui proiect digital presupune transformarea știrilor în postări pe Instagram, activitate care i-a adus peste 400.000 de urmăritori, și posibilitatea de angaja trei colaboratori pentru acest proiect. Acest tip de inițiative reflectă neîncrederea pe care oamenii au început să o aibă privind mass media tradiționale. Mulți reprezentanți ai generațiilor tinere (milenialii și generația Z) se simt mai confortabil când consumă știri împachetate special pentru Instagram și le repostează la Stories, de unde dispar în 24 de ore.
Chiar dacă organizațiile tradiționale de știri și-au creat o prezență pe rețelele sociale, tinerii par să prefere paginile neafiliate acestora, care au o abordare mai îndepărtată de jurnalismul tradițional și mai apropiată de stilul propriu al postărilor din social media. De asemenea, proprietarii acestor pagini interacționează îndeaproape cu urmăritorii, pretind, cel puțin, că sunt independenți și devin rapid un fel de influenceri de știri.
O dietă media axată mult pe consumul de știri pe rețelele sociale prezintă câteva pericole pentru o societate democratică:
- suntem expuși ușor la informații înșelătoare, dezinformare și la conținut partizan;
- am putea avea acces la un conținut mai puțin diversificat, în funcție de ceea ce recomandă algoritmii. În plus, aceștia din urmă devin noi „editori” care filtrează știrile și iau decizii privind ce anume să ne afișeze, și ce nu;
- În mediul online, criteriul calității nu este cel mai important pentru popularizarea unui anumit conținut. Alte caracteristici legate de viralitate propulsează anumite postări informative în newsfeed-ul nostru; nu avem un control decât parțial asupra deciiile privind tipul de conținut pe care vrem să îl vedem;
- Nu în ultimul rând, este mult mai greu să ne dăm seama care ar fi sursele legitime de știri, și care ar fi sursele care încearcă să ne manipuleze, atunci când ele sunt simple pagini de Instagram.
Chiar dacă și tu petreci mult timp online, nu neglija, te rog, București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
