„Crai Nou. Viața lui Ciprian Porumescu”, spectacol de excepție la TNB dedicat compozitorului Ciprian Porumbescu
Articol de bucurestifm, 6 martie 2024, 16:21
În urmă cu mai bine de 100 de ani se stingea bolnav de tuberculoză, la doar 29 de ani, unul dintre cei mai apreciați compozitori români de muzică clasică, Ciprian Porumbescu. El ne-a lăsat ca moștenire cunoscutele compoziții „Balada pentru vioară și orchestră”, dar și opereta „Crai nou”.
Pe 11 martie, în cadrul proiectului anual Ziua Recunoștinței Naționale, Ciprian Porumbescu va fi omagiat într-un spectacol – eveniment organizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României. Spectacolul, intitulat „Crai nou. Viața lui Ciprian Porumbescu”, va fi precedat de recitaluri de muzică clasică, dar și o expoziție inedită dedicată compozitorului.
Spectacolul „Crai nou. Viața lui Ciprian Porumbescu”, regizat de Ruxandra Bălașu, pe un scenariu creat de Șerban Fleancu, aduce în prim-plan viața și creația marelui compozitor Ciprian Porumbesc. Îndrăgitul actor Vlad Rădescu, cunoscut pentru rolul său memorabil din filmul biografic „Ciprian Porumbescu” din 1973, revine pe scenă într-un nou rol, cel al tatălui compozitorului, Iraclie Porumbescu. Emilian Mârnea, un tânăr talentat, interpretează rolul lui Ciprian Porumbescu. Alături de el, Alexandra Stroe, Radu Mateucă, Mihai Căpățînă și Nicoleta Moscalenco completează distribuția, aducând pe scenă universul vieții celebrului compozitor, într-un spectacol ce promite să fie o călătorie emoționantă prin istoria și muzica românească.
Invitata specială a evenimentului este strănepoata compozitorului, Stanca Emilia Scholz Cionca, care este la rândul ei om de cultură, fiind autor de monografii, traducător de limba japoneză și profesor universitar colaborator la Universitatea Trier din Germania. Evenimentul include și o expoziție omagială intitulată „Ciprian Porumbescu, viața unui geniu”, ce cuprinde fotografii de epocă, documente și fragmente de jurnal, obiecte din colecția personală a strănepoatei compozitorului.
Totodată, melomanii și toți cei pasionați de istorie și cultură vor avea ocazia unică de a vedea în premieră trei dintre partiturile originale ale compozițiilor lui Ciprian Porumbescu: „Balada”, „Camelii” și „Crai nou”, din colecția Bibliotecii Naționale a României. Nu în ultimul rând, participanții la evenimentul cultural vor avea prilejul să de bucure de un recital de excepție susținut de Alexandru Semeniuc la vioară și de Diana Negreanu la pian, două talente de marcă ale scenei muzicale românești, ce vor interpreta compoziții mai puțin cunoscute ale lui Ciprian Porumbescu.
Evenimentul face parte din efortul susținut al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României pentru popularizarea valorilor culturale autentice românești.
Curiozițăți despre viața lui Ciprian Porumbescu
La naștere, numele compozitorului a fost Ciprian Golembiowski (Golemb, Galamb=porumbei), pe care îl schimbă în 1881 în Porumbescu.
Ciprian Porumbescu a fost un talent precoce. De la vârsta de 6 ani, el reținea și producea cu ușurință melodiile lăutarilor, având primele lecții de muzică de la Carol Miculi, fost elev al lui Chopin.
Primele lecții de muzică le-a primit de la Carol Miculi, fostul elev al lui Chopin. Apoi a urmat clasele primare la Ilișești, unde învățătorul Simion Maier i-a cizelat talentul de a interpreta cântece la vioară. De aici a plecat la Suceava, la Gimnaziul Superior Greco-Oriental, unde l-a avut ca îndrumător muzical pe profesorul Ștefan Nosievici, unde, ca elev a coordonat activitatea corului liceului și a unui cvintet, a organizat spectacole și a devenit un muzician foarte cunoscut în localitate.
Ciprian Porumbescu ar fi autorului numelui Societății Academice „Arboroasa”, care era numele românesc al părții trunchiate din Moldova, căreia Imperiul Austriac i-a dat numele pădurii Bucov aflată în apropierea Cernăuțiului.
În 1875, a stat închis 11 săptămâni într-o celulă murdară cu doi criminali, unde se îmbolnăvește de tuberculoză. Cauza detenției a fost o telegramă trimisă ca președinte al Societății Arboroasa din Cernăuți către Primăria din Iași cu prilejul comemorării a 100 de ani de la decapitatea domnitorului Grigore Ghica.
Bertha Gorgon Rossignon a fost iubirea imposibilă a lui Ciprian Porumbescu. Ea a fost fiica pastorului evanghelist Gorgon din Ilișești, care după ce a aflat intenția compozitorului de a o cere în căsătorie pe Betha, a amânat răspunsul și mai apoi o trimite în Anglia. Porumbescu nu a mai revăzut-o niciodată, dar iubirea lor a rămas în istorie sub forma unuei nocturne ce-i poartă numele, Bertha.
Muzica imnului Albaniei îi aparține lui Ciprian Porumbescu. Acesta este un cântec compus în perioada studiilor la Viena, intitulat Imnul Unirei, dedicat studenților români care studiau în capitala Austro-Ungariei, pe versurile lui Andrei Bârseanu. Azi, acest cântez este cunoscut sub titlul „Pe-al nostru steag e scris unire”.
În 1880 a compus două lucrări foarte cunoscute: „Balada” o compoziție care cuprinde durerea neîmplinirii în iubire, o meditație lirică referitoare la rostul neamului și al omului în lume, dar și „Cântecul tricolorului”, care a fost imnul de stat al României din 1977 până în 1989, cu text adaptat de regimul comunist.
În 1881, Ciprian Porumbescu a compus prima operetă românească, pe un text scris de Vasile Alecsandri, „Craiu nou”. Ea a avut premiera la Brașov, pe 11 martie, cu compozitorul ca dirijor, pe scena Sălii Festive a Gimnaziului Român (astăzi, Colegiul Național „Andrei Șaguna”). Succesul a fost excepțional, încât a dus la programarea, chiar a doua zi, a încă unei reprezentații.
După o luptă grea cu tuberculoza, Ciprian Porumbescu a decedat pe 6 iunie 1883, la Stupca (azi comuna Ciprian Porumbescu), în brațele tatălui sau Iraclie Porumbescu și ale surorii sale Mărioara. Ultimele lui cuvinte au fost: „Vegheaţi să nu mi se piardă cântecele. Ele trebuie să trăiască căci eu, iată, mă sting. Le las în dar neamului meu!“