Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Săptămâna trecută am discutat pe larg despre deepfake-urile audio, o formă de dezinformare în care o voce reală este clonată pentru a enunța un mesaj fake. Spuneam atunci că acestea ar putea reprezenta o amenințare mai mare la adresa integrității alegerilor decât cele video, deoarece:
- sunt mai ușor și mai ieftin de produs;
- spre deosebire de clipurile video, cele audio sunt lipsite de indiciile vizuale pe care ne bazăm de obicei pentru a ne da seama că ceva este în neregulă.
- nu este nevoie de cunoștințe tehnice avansate pentru a crea acest tip de conținut.
Folosirea deepfake-urilor audio a fost deja documentată în multiple țări și regiuni de pe glob, printre care: India, Pakistan, Nigeria, Sudan, Etiopia, SUA, Marea Britanie, Slovacia.
Vestea bună este că există soluții pentru a ne putea proteja de acest fenomen.
Există două modalități principale de acțiune: una care este centrată pe alfabetizare media și dezvoltarea gândirii critice, și una care se bazează pe instrumente specializate de detecție. Bineînțeles, utilizarea uneia nu o exclude pe cealaltă.
Cum verificăm posibila manipulare a unei înregistrări, fără a recurge neapărat la tehnologie:
- Putem să de folosim intuiția, prin apel la cunoștințele prealabile despre cum sună în realitate vocea persoanei din înregistrare și ce este plauzibil sau nu să afirme, în baza pozițiilor sale anterioare.
- Putem evalua dacă vocea sună robotic, nenatural, dacă accentul cu care sunt pronunțate cuvintele este greșit, dacă vocabularul utilizat este bizar în context, deși toate acestea nu sunt dovezi ferme că avem de-a face cu un deepfake.
Ne putem baza pe activitatea jurnaliștilor de verificare a informației. Acestora le este recomandat să aplice următorii pași, când se confruntă cu o înregistrare suspectă:
- semnalarea conținutul ca fiind suspect, și confruntarea, între redacții, a detaliilor: contextul în care circulă înregistrarea, dacă există indicii că face parte dintr-un efort coordonat de dezinformare, dacă și când devine acesta viral pe rețelele sociale;
- verificarea factuală a afirmațiilor conținute în mesajului suspect, prin metode specifice;
- promovarea conținutului credibil – de exemplu, ce știm cu certitudine ca a declarat candidatul x pe subiectul evocat în deepfake-ul audio.
Aceste metode de verificare au limitele lor. De aceea, este importantă cuplarea lor cu instrumente specializate în detecția automată a deepfakes, cum ar fi: WeVerify, Deepware Scanner, Sensity, AI Voice Detector, PlayHT Classifier tool.
Este important de precizat că detectarea deepfake este o tehnologie în curs de dezvoltare, iar atât instrumentele cu acces gratuit, cât și cele cu acces plătit livrează rezultate privind diversele grade de probabilitate ca un anume conținut să fie deepfake.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
