După aflarea rezultatelor de la simularea Evaluării Naționale, Inspectoratul Școlar din Bucureștivine cu noi propuneri pentru salvarea reputației învățământului românesc. Se schimbă și criteriile de acordare a burselor pentru anul școlar 2024-2025. Am discutat despre toate acestea cu Mihai Peticilă, jurnalist EduPedu, invitatul Ioanei Brușten #InComunitate.
„E foarte interesantă evaluarea aceasta națională, pentru că, în primul rând, ea ar trebui să vadă la ce nivel au ajuns copiii după nouă ani de școală în învățământul obligatoriu și asta ne arată nouă și o evaluare de sistem. Noi am lăsat copiii la școală, suntem părinți, da, asta facem, încredințăm școlii educația copilului și, atunci, după nouă ani de școală, aceasta vine și pune un filtru, o sită destul de densă și spune așa, tu ești de 7, tu ești de 8, tu ești de 9. În principiu, luat la puricat fiecare exercițiu și văzut cam cât la sută din copii care au participat anul acesta la evaluare, au rezolvat anumite cerințe, e o temă de gândire foarte importantă pentru specialiștii care concep subiectele și pentru specialiștii care urmăresc dacă profesorii acestor copii și-au făcut treaba sau nu. Altfel, nu ajungem nicăieri, nu sunt rezultatele doar ale copiilor. Sunt rezultatele profesorilor, părinților, elevilor și rezultatele a unui sistem care a care a însemnat nouă ani de școală, învățământ primar 5 ani și învățământ gimnazial 4 ani.”
Competențe sau conținut?
Rămâne în continuare un mister ce anume urmărește această evaluare. Deși ar trebui să atragă atenția asupra competențelor, evaluarea cere tot conținut. Schimbarea există, dar nu se schimbă nimic, dar încurcă tot.
„Specialiștii ar trebui să vină și să spună că au făcut o evaluare, evaluarea asta a analizat competențele copiilor și copiii ăștia nu sunt de 5, de 6 sau atâția au făcut până la subiectul numărul 7, ci copii aceștia au anumite competențe și anumite lacune, pentru că să nu uităm, de câțiva ani, din 2021 s-a încheiat reforma curriculară pe gimnaziu și, de atunci, acești copii învață curriculum bazat pe competențe, nu pe conținuturi. Acum, evaluarea examinează în continuare niște conținuturi, dar noi nu știm care e traducerea, adică ce a vrut autorul să evalueze la copilul respectiv, ce competențe a avut pe rezultatele astea.”
5 minute de gramatică și lectură
Aceasta este o propunere venită de la Inspectoratul Școlar din București, care ar trebui să salveze obrazul educației dar, în sine, ar fi doar una care doar acoperă rușinea lacunelor din sistemul de educație. Măsuri practice ar fi, iar Mihai Peticilă, jurnalist EduPedu ne-a oferit câteva exemple:
„Sunt măsuri luate de niște oameni care își tratează neputințele pe o populație întreagă școlară. Oamenii aceștia nu cred că au foarte mare legătură cu catedra, pentru că am fi văzut măsuri care să fie reale, adică sunt și câteva pe aici, dar undeva mai pe la sfârșit, adică gruparea copiilor pe tipuri de învățare și cât pot ei, pe nivelul lor. Să meargă cu cei care sunt la un nivel foarte jos la învățători, pentru că profesorii de gimnaziu n-o să știe să le predea noțiunile de foarte jos, cele care sunt de la bază, de la baza învățării. Să poate să meargă la profesorul cel mai bun copii cu cel mai mic nivel de înțelegere, la profesorul cel mai slab să meargă copii care doar trebuie întreținuți și ținuți de vorbă, cei cărora trebuie să li se dea exerciții de un rafinament înalt pentru a atinge nota 10. E clar că dacă faci ore remediale cu profesorul tău, care e foarte slab, tu o să fii în continuare la același nivel. Nu poate nici un profesor foarte slab, care la clase nu face nimic, să fie zeu la clasele la orele remediale? Cumva surprinzător setul ăsta de recomandări dat de către inspectorat pentru că Inspectoratul se trezește acum, copiii ăștia sunt de 9 ani în școală.”
Evaluatorii pregătiți cu baremul în față
Diferențele imense, în punctajul acordat pe lucrări, au condus către propuneri de măsuri care ar sublinia și mai mult lacunele din sistemul de pregătire al profesorilor evaluatori sau chiar al nivelului cunoștințelor acestora.
„Nu cred că un specialist în științele educației sau în evaluare a propus așa ceva, să faci repetiție cu inspectorii generali cu baremul din ziua examenului și să le spui să le transmită profesorilor că trebuie bifat punctul c, să nu fie discuții că a bifat cineva și punctul d. Apoi, inspectorii generali să se ducă în școli și să facă cu evaluatorii repetiție pe baremul respectiv. Asta înseamnă că tu ești incapabilă, ca instituție, să faci formare. De ce mai pregătești profesorii respectivi? Avem un cerc național al evaluatorilor, un catastif din ăsta cu toți profesorii evaluatori, din România, care au făcut acest curs.(…)profesori care au făcut pe banii statului aceste formări tocmai pentru a fi apți să evalueze copiii.” A spus Mihai Peticilă, jurnalist EduPedu, care a mai adăugat:
„(…)Inspectoratele trebuie să meargă la profesori să inspecteze, să îi monitorizeze, dar într-un mod constructiv. Adică, hai să încercăm să îl reparăm. Am introdus un profesori în sistem, care e slab, dar nu pot să-l las așa. Nu pot să îl las la nivelul ăla și să mă vait că sunt copiii neînvățați. Trebuie să existe o responsabilitate din partea lor.”
