România a intrat, începând cu ora 00,00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime.
Potrivit autorităţilor, pentru pasageri intrarea României în Spaţiul Schengen aerian şi maritim înseamnă că nu se vor mai opri la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie.
Poliţiştii de frontieră vor fi în continuare prezenţi în incinta aeroporturilor şi vor efectua acţiuni punctuale şi inopinate pentru a verifica identitatea şi situaţia legală a persoanelor, dar şi pentru a preveni şi combate posibile fapte ilegale.
„Începând cu data de pe 31 martie, Poliţia de Frontieră ridică controalele de pe aeroporturi în ceea ce priveşte deplasarea cetăţenilor în Spaţiul Schengen. Practic, pasagerii vor trece de controlul de securitate, după care se vor îndrepta direct spre poarta de îmbarcare, nemaifiind nevoiţi să prezinte documente la filtrul Poliţiei de Frontieră. Şi cei care sunt însoţiţi de copii minori procedează la fel, adică se deplasează spre poarta de îmbarcare. Obligaţia lor rămâne, ca şi până acum, să aibă documentele necesare pentru a pleca spre statul de destinaţie. În cazul în care minorul este însoţit doar de unul dintre părinţi, acesta trebuie să aibă acordul celuilalt părinte”, a declarat comisarul şef de poliţie Minodora Răcnea.
Aceasta a precizat că pentru a verifica dacă cetăţenii români minori şi însoţitorii acestora sunt în posesia documentelor, poliţiştii de frontieră pot efectua verificări punctuale în incinta aeroportului. Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară.
De asemenea, însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul.
Pentru verificarea documentelor unei persoane, cei de la Poliţia Transporturi vor folosi o aplicaţie a Poliţiei Române, eDAC, dezvoltată pentru telefonul mobil sau tabletă. Aplicaţia va fi folosită din această noapte, odată cu intrarea României în Spaţiul Schengen.
Cu ajutorul aplicaţiei se poate verifica dacă documentul este pierdut, furat, împrumutat sau dacă este alertă pe numele deţinătorului actului de identitate.
„Scanăm documentul, aplicaţia preia datele persoanei verificate, stabilim motivul verificării, aerian sau maritim, şi verificăm în bazele de date ale Poliţiei Române, se confirmă actul de identitate. În momentul în care vor identifica această persoană o vor conduce în linia a doua de control, unde va fi preluată de Poliţia de Frontieră. Astfel, nu mai este necesară conducerea persoanei la un sediu de poliţie pentru verificarea în bazele de date. Această aplicaţie are acces la multe alte aplicaţii”, a declarat comisarul şef Robert Radu.
Prin Acordul Schengen, semnat în 1985, respectiv Convenţia Schengen din 1990, se prevede apartenenţa la un spaţiu fără controale la frontierele interne ale Uniunii Europene, cu excepţia cazurilor unor ameninţări specifice. Normativele care reglementează Spaţiul Schengen sunt incluse în Codul Frontierelor Schengen. Acest Cod oferă statelor membre posibilitatea să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a Spaţiului Schengen. De asemenea, în Codul Frontierelor Schengen este prevăzut faptul că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne.
În prezent, sunt 27 de state europene membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. România şi Bulgaria au statut de state membre cu drepturi parţiale.
Mesajul ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cu ocazia intrării României în familia Schengen
„Astăzi, 31 martie 2024, marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime.
Este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice și politice ale României.
Din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condițiilor Schengen.
Pentru securizarea granițelor au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative și instituționale, precum și intensificarea cooperării internaționale. Fiecare pas a fost calculat și adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă și externă a spațiului Schengen, protejând totodată libertățile fundamentale ale cetățenilor noștri.
Odată cu intrarea în Schengen, cetățenii români se vor bucura de o mobilitate sporită, trecând prin punctele de control ale Poliției de Frontieră fără a fi nevoie de verificarea documentelor de călătorie.
Pentru a avea această libertate de mișcare sporită, acțiunile Ministerului Afacerilor Interne privind securitatea frontierelor se intensifică. Poliția de Frontieră va continua să efectueze controale selective, bazate pe informații, analize de risc și indicii rezonabile pentru a contracara orice amenințare potențială.
Am pus un accent deosebit pe protecția minorilor, asigurându-ne că reglementările privind călătoriile acestora sunt bine înțelese și respectate, pentru a proteja interesele celor mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, respectând în același timp tratatele și codul frontierelor Schengen.
În anul 2023, activitatea aeroporturilor și porturilor noastre maritime a fost la un nivel ridicat, evidențiind importanța și complexitatea tranziției către Schengen. Au fost gestionate peste 160.000 de curse aeriene și afluxul de 22 de milioane de pasageri, dintre care aproape 300.000 de minori.
Toate cele 17 aeroporturi din România, administrate de Ministerul Transporturilor sau, după caz, de autorități publice locale, au fost evaluate pentru pregătirea infrastructurii și au fost găsite soluții de adaptare a situației organizatorice în contextul generat de aplicarea integrală a acquis-ului Schengen.
Eforturile noastre pentru aderarea și cu frontierele terestre sunt continue și pe multiple canale diplomatice, precum și prin munca din teren a Poliției de Frontieră și a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne.
Sunt eforturi programate și structurate care se desfășoară în bune condiții.
Relațiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel și cu comisarul european și celelalte ministere de interne din statele membre ale UE. Menținem o comunicare continuă cu toți partenerii noștri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen.
Perspectivele celei de a doua etape depind însă și de factori care nu sunt în sfera de intervenție diplomatică a țării noastre, de evoluții și conjuncturi politice externe.
Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca și decizia privind Air Schengen.
Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil și că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult.
Închei acest mesaj prin a mulțumi din nou tuturor celor care au jucat un rol real în acest proces. Fiecare efort, fie că a venit din partea instituțiilor statului, a partenerilor internaționali sau a cetățenilor, a contribuit la acest succes comun.
Suntem gata să ne asumăm rolul și responsabilitățile care vin odată cu statutul de stat membru Schengen, suntem gata să contribuim la securizarea frontierelor UE, să contribuim cu expertiza noastră și să continuăm îmbunătățirea cadrului legislativ UE privind migrația și azilul.
Mulțumesc tuturor și împreună să continuăm să construim o Europă unită și puternică, spre binele fiecărui stat membru, spre binele României și al cetățenilor români!”, a transmis ministrul Catalin Predoiu.
