Este autismul cauză sau efect al altor tulburări? Ce este autismul virtual și care sunt simptomele acestuia? Se schimbă paradigma în autism? Am aflat răspunsurile de la Marius Zamfir, psiholog expert psihologie clinică și psihologie judiciară, președinte al Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului, invitatul lui Răzvan Ursuleanu #In Comunitate.
Diagnosticul de autism
Un teritoriu cu particularități nedescoperite până acum, autismul nu poate fi diagnosticat prin instrumente ori analize medicale specifice, care să-l identifice sau să-l vindece. Tratarea simptomelor nu vindecă și cauza.
„Din punctul meu de vedere autismul nu există! Fac o afirmație și o și susțin. În momentul ăsta nu avem nicio analiză de tip medical care să vină să confirme acest autism. Autismul, vorbesc ca diagnostic principal, nu că nu există, nu există ca diagnostic principal. Pentru că noi nu facem decât să evaluăm niște comportamente exterioare ale copilului. De aceea, personal, nu accept diagnostice din acestea, copilul s-a născut cu autism, este un diagnostic pe viață. De fapt, medicii neavând niște mecanisme prin care să diagnosticheze, de fapt, autismul și să-l trateze, au pus o umbrelă: tulburare de spectru autist(TSA)” Marius Zamfir – psiholog, președinte al Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului.
Primul mecanism afectat în autism
Schimbările comportamentale ale copilului ar trebui să dea un prim semnal de alarmă. Psihologul, Marius Zamfir, ne-a explicat de ce, dar și că ar trebui investigate alte cauze care ar putea avea autismul drept efect
„Primul mecanism foarte afectat în autism este această arie socială. Copilul nu mai privește oameni, nu-i mai imită, nu îi mai urmărește. Cine răspunde la nivel interior, în organismul nostru, de acest mecanism? Răspunde sistemul dopaminergic, adică sistemul care produce hormonii plăcerii în interacțiunea socială. Ce mai este afectat, în autism? Este partea de limbaj, comunicare și mecanisme ale gândirii. Cine răspunde la nivel intern? Mecanismul neurosinaptic, adică mecanismul prin care se creează aceste sinapse, aceste legături neuronale, pentru că vă spuneam, în primii 2 ani de viață creierul și triplează dimensiunea și nu neapărat că-i cresc neuroni noi, pentru că bebelușul are aproape același număr de neuroni pe care îl avem și noi, ci pentru că încep să creeze rețele neuronale.
(…) din punctul meu de vedere, autismul este un efect al altor cauze”
Despre autismul virtual
În ultimii ani, progresul digitalizării ne-a făcut pe toți dependenți de ecranul albastru. Pe de altă parte, lipsa de timp a părinților și starea accentuată de oboseală au condus către expunerea prelungită a copilului la ecranul dispozitivului electronic. Din acest motiv, medicii au început să recomande evitarea utilizării pe termen îndelungat a ecranelor, fie ele de calculator, telefon, tablete ori de televizor. Dincolo de efectele asupra sănătății ochilor, ori asupra coloanei vertebrale, există și cele care pot afecta psihicul. De la lipsa de motivare socială până la blocarea dezvoltării copilului.
„Sunt studii recente care arată că, la un copil mic, statul pe ecran doar că activitate recreațională nu dezvoltă cortexul cingular, adică nu se dezvoltă cum trebuie, se atrofiază anumite zone pe care noi le folosim, ulterior, în gândirea elevată, în conștientizarea și anticiparea anumitor lucruri, în impulsivitate, în controlul impulsivității, în controlul motivației. Cu cât avansăm mai mult în vârstă, cu atât se recuperează mai greu. Sunt foarte multe studii care spuneau că, dacă până în 3 ani și jumătate, nu reușim să rezolvăm problemele comportamentale, e foarte greu să le mai rezolvăm. Sunt niște ferestre de oportunitate ale creierului. Eu cred că dacă nu reușim să rezolvăm până la 5, 6 ani niște lucruri de control al impulsivității, mai ales, apar niște probleme foarte grave, pentru că, vedeți, o persoană, chiar și un adult, dar mai ales un copil care stă foarte mult în fața unui ecran, creierul lui, în primul rând, se învață să primească informația la 25 de cadre pe secundă, dacă vorbim de transmisiunile clasice, se învață să primească plăcere neurologică și pentru noi și pentru copil. În momentul în care stăm mai mult în fața unui ecran, creierul se duce către undele alfa și acolo vorbim deja de un fel de relaxare unde, creierul descarcă niște substanțe asemănătoare celor din gama opiaceelor. În gama opiaceelor avem heroină, morfină codeină. Ceea ce mi se pare cel mai grav este că acel copil se învață să primească plăcere la o doză mare, fără să depună efort.
„(…)diagnosticul de autism virtual, nu există ca diagnostic medical și nici nu ne-am dorit vreodată să existe fenomenul ăsta”, a precizat Marius Zamfir – psiholog, președinte al Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului.”
Dacă vrei să afli mai multe despre legătura dintre autism și microbiomul uman apasă aici.
