Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Postările de tip spam – mesaje nesolicitate menite să atragă atenția, să „agațe” urmăritori cu scopul de a promova produse sau de a extrage beneficii de la aceștia, cum ar fi datele personale – sunt o practică veche pe internet. De multe ori, spamul se asociază cu alt fenomen – scam-ul – adică înșelătoriile pe internet, de la leacuri-minune pentru dizolvarea grăsimii abdominale până la moșteniri fabuloase de la prinți nigerieni în exil.
Principiile rămân aceleași, dar tehnicile s-au modernizat. Cercetători de la universitățile Stanford și Georgetown au descoperit că Facebook recomandă utilizatorilor din ce în ce mai mult conținut de tip spam, constând în poze realiste, dar neverosimile în același timp, create de inteligența artificială. Scopul acestor poze este să aibă un anumit tip de spectaculozitate sau apel emoțional, care să îi determine pe utilizatori să dea like, să comenteze, să înceapă să urmărească pagina respectivă.
Iată câteva exemple:
- Bebeluși perfecți, care îți „înmoaie” inima când îi vezi
- Torturi aniversare pentru vârstnici care au ajuns la vârste impresionante – cum ai putea să nu le urezi „la mulți ani”?
- Cabane de munte perfecte, cu peisaje care îți taie respirația
- Tablouri la nivel de capodoperă, pictate de pretinși artiști aspiranți, promovate pe modelul șantajului emoțional: „fiul meu de 7 ani a pictat asta, lasă un comentariu de încurajare pentru el!”
Care este motivul acestor postări? Să atragă atenția, să stabilească o conexiune cu utilizatorii și să îi redirecționeze către pagini web frauduloase sau înțesate de reclame de tip click-bait. Unele conturi de Facebook postează zeci de astfel de poze în aceeași zi, stimulând suplimentar algoritmul Facebook să le promoveze.
Activitatea de spam este, din păcate, favorizată mult de schimbările de algoritm ale Facebook. Platforma a decis să prioritizeze din ce în ce mai mult funcția de descoperire de nou conținut. Cu alte cuvinte, utilizatorii văd în news feed mai puține postări de la paginile și oamenii pe care îi urmăresc în mod real, și mai multe postări recomandate ale unor pagini și conturi care sunt mai degrabă obscure și nu corespund intereselor utilizatorului în cauză.
Facebook și-a luat angajamentul ca, începând cu 2024 să marcheze conținutul vizual generat de inteligența artificială, dar rămâne de văzut cât de eficient va fi acest instrument în a detecta imaginile sintetice.
Ceea ce poți face tu, ca utilizator, este să conștientizezi care este tiparul acestor postări de tip spam și să eviți să interacționezi cu ele în vreun fel.
Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
