„Stadion de cartier” – proiectul prin care se urmărește revitalizarea bazelor sportive din România. Mircea Lucescu, susținător al demersului: „Sportul este un mijloc de a ține copiii departe de spitale”

Articol de mariosoare, 10 mai 2024, 17:02

Centrul de Studii Sportul Est European a lansat proiectul „Stadion de Cartier” prin intermediul căruia intenționează să determine oamenii din țară să înțeleagă necesitatea bazelor sportive funcționale. Mai concret, demersul propus de această organizație are ca scop transformarea opiniei publice într-una care să opteze pentru renovarea ori construirea tuturor centrelor sportive din București care pot deveni spații practice pentru doritori.

Trei membrii ai acestui institut, mai precis, doi antropologi și un istoric, sunt principalii actori ai acestui proiect care doresc să ridice un semn de întrebare în societate și să producă o schimbare la nivel infrastructural. „Stadion de Cartier” leagă sportul și patrimoniul din România, încercând să lanseze provocarea autorităților locale și nu numai de a investi consistent în punerea la dispoziție a unor baze sportive moderne, funcționale, care să poată fi folosite de cei tineri și de restul pasionaților de activități de genul.

Tot proiectul a fost prezentat în cadrul conferinței organizate în Capitală, în interiorul edificiului „Ordinul Arhitecților din România”, iar evenimentul s-a numit „Jucăm acasă – Acțiune de apărare a bazelor sportive din București”. Astfel, toți dornicii care au ca obiectiv, printre altele, îmbunătățirea centrelor sportive din București, au putut participa la această ocazie specială, ce transmite un mesaj către autorități, acela de a se mișca în acest sens și de a modifica în sens pozitiv situația.

În prezent, exact cum se precizează și pe site-ul oficial al institutului care a inițiat acest proiect, Bucureștiul adună 81 de stadioane, dintre care sub jumătate dintre acestea sunt considerate funcționale, mai precis, 32. De asemenea, 25 dintre aceste arene sunt declarate ca fiind abandonate, iar restul de 24 sunt încadrate la categoria „demolate”.

Sursă foto: București FM

Cea mai îngrijorătoare statistică relevantă în acest context este redată de numărul stadioanelor care au fost construite în București de la sfârșitul regimului comunist și până acum. Nicio arenă nu a fost ridicată pe teritoriul Capitalei începând din 1989, în timp ce în perioada Ceaușistă, un singur stadion a fost construit. Activitatea cea mai intensă legată de ridicarea arenelor sportive a fost consemnată în perioada anilor 1910-1944, atunci când Bucureștiul a beneficiat de 4 noi stadioane.

În timpul conferinței de presă organizate cu prilejul anunțării deschiderii oficiale a acestui proiect care vrea să aducă o schimbare la nivel infrastructural în lumea sportului, au vorbit antropologul Andrei Mihail, dar și istoricul Răzvan Voinea. Primul dintre cei doi s-a concentrat pe prezentarea clară a institutului pe care îl reprezintă, dar și pe redarea concretă a obiectivelor inițiativei:

„Este o platformă care a fost înființată în 2018 prin care încercăm să descifrăm ce s-a întâmplat cu bazele sportive din București. Am vrut să aflăm unde se aflau, pentru că multe dintre ele au dispărut, altele au fost abandonate. Ele oferă o selecție foarte importantă pentru sportivii de performanță.

Situațiile sunt trei la număr, fie unele baze sportive s-au transformat în clădiri de birouri ori centre comerciale, fie altele sunt încă funcționale, dar nu la parametri optimi, iar altele au fost părăsite. Proporția este cam o treime din fiecare tip. Autoritățile locale nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a proteja acest patrimoniu”, a explicat unul dintre cei angrenați în asociația care tinde spre creșterea nivelului bazelor sportive din Capitală.

Mai apoi, istoricul Răzvan Voinea, decis, la rândul său, să realizeze modificări serioase în direcția sportivă referitoare la accesul tuturor la baze sportive performante, a subliniat alte aspecte esențiale din interiorul proiectului. Acesta a transmis felul în care va decurge procesul de împărțire a mapei de ilustrare a inițiativei către autoritățile competente, printre altele:

„Am luat la rând toată presa din anii 1950, 1960, chiar și mai devreme, tocmai pentru a demonstra că și pe atunci exista o activitate sportivă continuuă. În acest an, cu sprijinul Ordinului Arhitecților, vom face un catalog cu toate aceste 130 de baze sportive pe care o să le distribuim fiecărui consilier local și general din București.

Știm că sunt alegeri, se vor schimba mulți consilieri, însă fiecare dintre ei va avea aceste pagini consistente despre stadioane, astfel încât să nu mai invoce faptul că nu cunosc și că nu sunt la curent cu bazele sportive. Toată această muncă de documentare are loc și pe teren, fotografiem, punem extrase din presă, arhivă și filmăm, tocmai pentru a realiza acest mare catalog”, a transmis Răzvan Voinea despre etapele concretizării proiectului care a luat naștere.

Sursă foto: București FM

La evenimentul care promovează importanța construirii ori menținerii într-o stare bună centrele sportive din București, a luat parte și antrenorul român, Mircea Lucescu. Fostul tehnician al formațiilor de prin Ucraina a punctat cât de mult ajută acest proiect tinerele generații de sportivi care își exprimă dorința de a practica orice disciplină sportivă.

De asemenea, „Il Luce” și-a adus aminte de momentele în care juca fotbal pe terenurile degradate din apropiere de locul său natal și a scos în evidență avantajele sociale ale oricărui sport:

„Este foarte greu să ții copilul în casă, toate aceste construcții ar trebui să existe, pentru că orice spațiu de joacă se poate construi foarte ușor în spații sportive. Cei mai talentați ar putea, astfel, să plece înspre sportul de performanță, dar baza este acolo. Pentru noi, erau maidanele, spațiile mai largi, imediat se încingea un meci, ne puneam bolovanii și începeam să jucăm. Dar cel mai important era că socializam. Copiii nu trebuie lăsați să socializeze doar la școală, pentru că vedem ce se întâmplă. Sportul este un mijloc de educare și oferă multă sănătate, este extrem de important. 

Aveam aceste spații extraordinare pe vremea mea și știm bine că sportul este un mijloc de a ține copii departe de spitale și de alte tentații. Este un moment în care trebuie să promovăm mișcarea”,  au fost cuvintele fostului internațional român, care și-a arătat interesul față de această inițiativă sportivă și infrastructurală.

Sursă foto: București FM

În plus, la conferința de presă organizată de asociația care urmărește să propulseze bazele sportive din București la un alt nivel, a luat parte și acționarul majoritar al celor de la Rapid, Dan Șucu. Omul de afaceri este cunoscut pentru academiile sportive deja înființate sau care urmează să fie finalizate, iar acesta și-a manifestat admirația față de proiect și a transmis ce crede despre bazele sportive din România:

„Este un proiect care îmi este foarte drag, sperăm din toată inima ca toți cetățenii Bucureștiului să se alăture acestei inițiative. Este important pentru copii să poată să facă sport, să ajungă repede la locurile unde pot face sport, chiar cu bicicleta, dacă este posibil.

Este vorba despre sănătatea lor, nu este doar despre fotbal, sunt multe alte sporturi care pot fi practicate. 1 din 1000 de copiii are potențialul să ajungă la un nivel înalt, dar șansele trebuie să li se ofere tuturor prin aceste baze sportive care ar trebui să existe.

Lucrez la construirea a 10 baze sportive, două în București, iar alte opt în afara Bucureștiului. Ne așteptăm să fie minimum 5.000 de copii care să facă sport cel puțin o dată pe săptămână”, a spus principalul investitor al clubului giuleștean.

Link-ul site-ului unde petiția pentru protejarea bazelor sportive din București poate fi semnată:

https://stadiondecartier.cssportul.ro/

Sursă foto: București FM