Anxietatea, depresia şi dificultăţile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologică şi sprijin psiho-emoţional ale Salvaţi Copiii România.
Astfel, în perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii organizaţiei au tratat 678 de cazuri, în cele mai multe – 217 – fiind vorba despre copii de vârsta claselor primare, pe locul al doilea fiind copii de gimnaziu – 215, urmaţi de adolescenţi (140) – care au avut nevoie de terapie. În celelalte cazuri, 106, a fost vorba despre copii cu vârste mici, preşcolari care au avut nevoie de sprijin psihologic.
Copiii reuniţi la Bucureşti la cea de-a 24-a ediţie a Forumului Copiilor au dezbătut cu prioritate tema sănătăţii mintale şi a consecinţelor pe care le are asupra dezvoltării emoţionale şi sociale şi au formulat o serie de recomandări urgente, pe care le vor prezenta autorităţilor, printre care suport specializat în şcoală pentru problemele emoţionale, crearea unui sistem de raportare anonimă a abuzurilor, a situaţiilor de bullying şi a altor probleme care afectează climatul şcolar şi introducerea educaţiei sexuale în curriculumul şcolar ca disciplină obligatorie.
Dintre cele 678 de cazuri ajunse în terapie, cele mai multe au reprezentat cazuri de anxietate – 148 şi de tulburare emoţională – 128. Pentru 60 de copii, cauza pentru care au necesitat terapie a fost legată de dificultăţi parentale (cum este divorţul), în 54 de cazuri a fost vorba despre tulburări din spectrul ADHD/ADD, în vreme ce 50 de copii au fost diagnosticaţi cu depresie. Au existat şi şase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de vârsta liceului şi una la un copil de vârsta gimnaziului.
Cei 100 de copii din Bucureşti şi 13 judeţe care s-au reunit, în perioada 27-31 mai la Forumul Copiilor, au pus în dezbatere trei teme pe care le consideră prioritare:
– sănătatea mintală – care sunt factorii ce pot avea o influenţă pozitivă sau negativă asupra acesteia, semne şi simptome ale problemelor, tehnici şi strategii de gestionare a stresului şi promovarea bunăstării mentale, comunicarea către adulţii de încredere (relaţia părinte – copil) a necesităţii sprijinului, stigmatizarea şi modalităţi de a promova înţelegerea şi empatia, resurse şi servicii disponibile;
– protecţia împotriva abuzului – recunoaşterea tipului de abuz, semne şi simptome, impactul pe termen lung asupra sănătăţii mentale, factori de risc, relaţia părinte – copil, dezvoltarea de abilităţi pentru comunicare asertivă şi tehnici pentru stoparea situaţiilor de abuz, resurse şi servicii disponibile, proceduri legate de raportarea unui abuz;
– participarea copiilor în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar – ce reprezintă dreptul la participare, legislaţia în vigoare, beneficiile implicării copiilor în luarea deciziilor prin prisma dezvoltării abilităţilor sociale, a creşterii încrederii în sine şi a îmbunătăţirii sănătăţii mentale, mecanisme de participare, rolul adulţilor în acest proces, provocări în acest demers.
După cele trei zile de discuţii şi concluzii, copiii au prezentat recomandările lor autorităţilor: Ministerul Educaţiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, prin Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Guvern, precum şi CNCD-ului.
