VIDEO: Fake news: legătura dintre praful saharian și chemtrails

Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!

Fenomenul meteorologic care transportă praful saharian până în România dă naștere unor teorii ale conspirației și informații înșelătoare care oferă explicații alternative, dar false în legătură cu acest fenomen.

Cel mai recent, aceste teorii leagă apariția prafului saharian de așa-numitele chemtrails – pretinse substanțe toxice pulverizate din avioane.

Organizația de fact-checking Full Fact dă drept exemplu un clip video care a circulat pe Facebook. În clip vedem un bărbat care susține că praful de pe masa sa de pe terasă este de fapt rezultatul „dârelor chimice” – chemtrails, lăsate de avioane.

În videoclip, bărbatul șterge masa, adunând o substanță de culoare ruginie, despre care susține că a căzut peste noapte împreună cu picăturile de ploaie rezultate din pulverizarea de chemtrails. Clipul se încheie cu o avertizare menită să genereze teamă: „voi și copii voștri inhalați această murdărie, plantele și apa o absorb.”

Chemtrails este o teorie a conspirației mai veche și demontată în multe rânduri de către oamenii de știință, care susține că dârele albe lăsate de avioane reprezintă substanțe toxice pulverizate de către guverne în funcție de o agendă secretă. Pretinsele motivații variază de la controlul vremii și până la controlul populației sau al minții. În realitate, aceste dâre sunt formate din simpli vapori de apă, un rezultat secundar al funcționării motoarelor cu reacție.

Promotorii acestei teorii ale conspirației complet lipsite de o bază factuală sunt foarte activi pe platforme precum Facebook și Telegram, unde discută despre presupusa „stropire” a zilei și urmăresc avioanele. Unii sugerează chiar să punem un bol cu oțet alb afară, spunând că acesta curăță cerul de „chemtrails”. Este vorba de comunități adâncite în mentalitatea conspiraționistă – grupurile de pe rețelele sociale dedicate acestui subiect conțin adesea postări anti-vaccin, neagă schimbările climatice și sprijină mișcarea QAnon.

Pe de altă parte, fenomenul prafului saharian are și el explicații naturale clare. Conform dovezilor colectate din surse științifice de către inițiativa de fact-checking Antifake.ro, deșertul Sahara este principala sursă globală de praf atmosferic. Iar privind întrebarea: „Cum poate ajunge praful din Sahara tocmai până în România?”, nu este vorba de niciun mister. Transportul prafului depinde de două lucruri: existența sedimentelor ușoare (în acest caz, praful deșertic) și condiții atmosferice specifice. Episoadele de praf tind să fie sezoniere, ca urmare a modificărilor condițiilor vântului.

În fine, culoarea roșiatică caracteristică prafului saharian reflectă prezența unor cantități mici de hematit, un mineral slab magnetic.

În concluzie, praful saharian este un fenomen natural și bine documentat științific, fără legături cu teorii conspiraționiste precum chemtrails. Transportul său pe distanțe mari are cauze naturale perfect explicabile, care țin de condițiile vântului. Chemtrails nu există, iar dârele albe care pot fi observate în urma avioanelor sunt vapori de apă inofensivi.

Atât pentru azi. Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!

Sursa: Facebook.com

Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.

Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.

Flavia Durach este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.