La finalul unei luni de campanie electorală, românii și-au exercitat dreptul democratic de a vota, iar voturile s-au adunat în urne. Ora 22:00, a zilei de duminică, a venit și cu primele rezultate anunțate de exit poll-uri. Am discutat despre alegerile care ne-au adus în fața urnelor de vot, despre rezultatele parțiale, dar și despre cum s-a desfășurat această campanie electorală cu Cezara Grama, de la Expert Forum și cu conf. univ. dr. Antonio Momoc, specialist în comunicare și în științe politice, invitații Ioanei Bruște #InComunitate.
“Este prima tură de alegeri și era foarte important să vedem ce se întâmplă și cum reacționează, e un termometru pe ce urmează să se întâmple, cel puțin pe partea asta tehnică și organizare, care are o influență asupra a cât de accesibil este votul, cât de bine integrați sunt în dezbaterile politice cetățenii. (…)Încă o dată ni s-a confirmat că este foarte important să avem coerență legislativă și o comunicare mult mai bună, atât cu privire la date, cât și la regulile pe care le aplicăm.” – Cezara Grama – Expert Forum
Alegeri în online vs buletinul de vot pe hârtie
În multe dintre țările acestei lumi, sistemul de votare este electronic. Există, însă, și state în care votarea se desfășoară în online. De ce anume este nevoie, pentru ca și în România să se poată desfășura astfel de alegeri, ne-a spus Antonio Momoc, specialist în comunicare și în științe politice.
“Buletinele de vot sunt pe hârtie, ar trebui să trecem cu totul în sistemul informatic, dar pentru asta ar trebui să avem încredere în cei care organizează alegerile și în instituțiile care o fac. Cred că nici măcar politicienii nu au încredere unii în alții pentru a da gir pentru așa ceva, cu atât mai puțin cetățenii, nu suntem încă Estonia, să putem organiza alegerile pe internet sau în sistem electronic, așa cum se întâmplă de multă vreme în state care Elveția și în alte părți ale lumii. Nu spun că nu se va întâmpla la un moment dat, dar va trebui să mai treacă timp.”
Generația Z a votat
Prezența tinerilor din generația Z la vot a fost una lăudabilă. Pentru primul vot ei au ales să fie prezenți, iar acest lucru poate fi o variabilă serioasă pentru viitoarele alegeri. Dorința lor de a-și decide viitorul poate fi de bun augur pentru noi toți, dar în același timp poate fi și un semnal de alarmă pentru politicienii sancționați de votul lor, în această rundă al alegerilor.
„Cred că ce ar trebui să remarcăm, în primul rând, cu privire la alegerile de ieri, din România, este prezența, participarea și faptul că atât de mulți români au mers la vot și trebuie să ne gândim foarte serios și la ce populație ne raportăm.
(…)Cred că votul a fost absolut firesc, absolut normal. Tinerii au votat așa cum au simțit, în funcție de situația lor social materială, în funcție de educația lor civică sau politică. Cred că în zona urbană, în urbanul mare au mers mai bine la vot tinerii și s-au exprimat, după cum spuneam, pentru alternative la mainstream și la sistemul de partide clasice, iar în ceea ce privește, desigur, ruralul sau urbanul mai mic, cred că acolo au optat, de multe ori, pentru un vot, la fel anti sistem, dar și antidemocratic.”- Antonio Momoc, specialist în comunicare și în științe politice.
Noi unde votăm?
Comasarea alegerilor a generat multă confuzie în rândul alegătorilor. În timp ce pentru alegerile europarlamentare lucrurile au fost mai simple, pentru cele locale nivelul de confuzie a crescut. De ce?
„Noi am observat alegerile ca parte din coaliția – Vot corect- suntem mai multe organizații din țară care facem parte din această coaliție. Am avut aproximativ 800 de observatori acreditați în toate județele țării. (…)Am avut și un call center cu număr gratuit, prin intermediul căruia am primit foarte multe telefoane. Cea mai problematica chestiune cu care ne-au sunat a fost legată de unde votez eu și nu neapărat în sensul de unde-i secția unde votez, deși și asta în sine este o problemă, pentru că am descoperit că relativ puțini oameni știu unde ar putea să caute această informație, că există un registru electoral online prin care poți să-ți găsești secția. Mai degrabă, tocmai pentru că a avut două scrutine foarte diferite, cu reguli diferite, vizavi de circumscripții, cu privire la europarlamentare e o singură circumscripție, adică fiecare dintre noi poate vota fie la adresa de domiciliu sau de reședință sau dacă nu ești în localitate, în orice altă secție, pe listele suplimentare. Asta e regula, e simplă, pe când, pentru locale, nu e deloc așa. Pentru locale a fost foarte diferit, doar la tine acasă. (…)Dacă reședința ți-ai făcut-o cu mai puțin de 60 de zile, înainte de alegeri, n-ai fi putut să votezi la adresa de reședință.” – Cezara Grama – Expert Forum
Ce urmează?
Alegerile locale și cele europarlamentare s-au încheiat. Noi primim ceea ce am votat, iar aleșii își vor primi fotoliile pentru care au candidat. Calendarul electoral mai conține două rânduri de alegeri. În ultimul trimestru al anului, ne vom alege președintele și reprezentanții celor două Camere.
“Data viitoare vom avea alegeri prezidențiale. La fel, uninominale, de data asta vom avea două tururi, dar, iarăși, alegerile vor fi despre persoane, nu vor fi destule proiecte, deși ar trebui să vorbim despre proiectul european, despre armată, despre politica externă, pentru că asta sunt atribuțiile președintelui, dar nu cred că vor fi discuții despre asta. Vor fi tot despre cine sunt persoanele, care este biografia lor.” – Antonio Momoc – specialist în comunicare și în științe politice
