Pe 13 iunie marcăm Ziua internațională dedicată Bolii ficatului gras, o afecțiune care, la nivel global, afectează din ce în ce mai multe persoane, atât adulți, cât și copii. Cu această ocazie în Parcul IOR din Capitală este organizată o campanie de conștientizare și educație publică al cărei scop este de a crește vizibilitatea și de a accentua urgența tratării bolilor hepatice avansate.
”Boala ficatului gras (boala steatozică hetatică) afectează 1 din 3 adulți și 1 din 8 copii, la nivel mondial. Formele avansate ale acestei afecțiuni sunt steatohepatita (hepatita produsă de acumularea de grăsime în ficat) și ciroza hepatică, cea care afectează 115 milioane de persoane în întreaga lume, iar estimările arată că numărul acestora va crește la 357 de milioane până în 2030. Incidența bolii crește cu 1% anual, în paralel cu creșterea incidenței obezității și diabetului zaharat. Cauza acestei afecțiuni este stilul de viață sedentar, cu exces de calorii, exces de dulciuri, de grăsimi saturate, de băuturi îndulcite care ne predispun la acumulare progresivă de țesut gras”, declară doamna Prof. Univ. Dr. Liana Gheorghe, Sef de Secție la Clinica de Gastroenterologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni.
Doamna Profesor Liana Gheorghe va fi prezentă la evenimentul din Parcul IOR.
Astfel, mâine, de Ziua Internațională dedicată Bolii Ficatului gras, între orele 9.00-11.00, vor fi prezenți medici, pacienți, grupuri de support în Parcul IOR pentru a promova exercițiul fizic și “alimentația verde” ca metode de combatere a bolii ficatului gras și de restaurare a sănătății hepatice.
Evenimentul este organizat de Asociația Română pentru Afecțiuni Hepatice (Romanian Association for Liver Diseases) (RoALD) și Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO).
LOCAȚIE: Evenimentul are loc în Parcul IOR- pe la intrarea din dreptul Școlii nr 195
CÂND: 13 iunie 2024, între orele 09.00- 11.00
Informații utile
Cum diagnosticăm această afecțiune?
Boala ficatului gras reprezintă o epidemie tăcută, majoritatea persoanelor afectate fiind asimptomatice sau prezentând manifestări vagi și nespecifice (oboseală cronică, lipsă de energie, deficit de atenție și concentrare, disconfort abdominal), adeseori ignorate, până la apariția semnelor și simptomelor de ciroză hepatică. De aceea, această afecțiune continuă să fie sub-diagnosticată și sub-raportată. Pentru identificarea precoce a acestei afecțiuni, efectuarea analizelor de rutină (enzimele hepatice, glicemia, colesterolul, trigliceridele) și o ecografie abdominală, pot oferi indicii importante.
Boala ficatului gras poate afecta pe oricare dintre noi, inclusiv pe cei aparent „sănătoși”! Principalii factori determinanți sau asociați cu această afecțiune sunt obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială și alte afecțiuni cardio-vasculare, dislipidemia (creșterea valorilor colesterolului sau/și trigliceridelor). Toți pacienții cu acest profil metabolic trebuie investigați, riscul de a avea una din formele de boală steatozică hepatică fiind de peste 50-70%.
Cum poate fi prevenită sau tratată această afecțiune?
Prevenirea bolii ficatului gras se realizează prim asumarea unui stil de viață care promovează sănătatea ficatului și care constă într-un regim alimentar normocaloric, fără excese alimentare, cu evitarea alimentelor procesate, o dietă bogată în proteine, provenind în special din vegetale și produse lactate, cu reducerea grăsimilor și zaharurilor. Pot fi urmate principiile dietei mediteraniene: conținut crescut de legume, produse din făină integrală, ulei vegetal (ulei de măsline), pește și reducerea aportului de carne roșie, dulciuri și băuturi îndulcite. Cafeaua are un efect protector asupra ficatului și este recomandată, în timp ce consumul de alcool trebuie evitat sau limitat la sub 20-30g alcool absolut/zi (un pahar vin). Toate aceste recomandări nutriționale trebuie integrate în planul terapeutic global (care cuprinde protecția hepatică, managementul riscului cardiovascular, echilibrului grăsimilor și glicemiei), sunt individualizate pentru fiecare pacient și trebuie discutate amănunțit cu medicul specialist gastroenterolog, endocrinolog sau diabetolog. Activitatea fizică regulată de intensitate medie trebuie introdusă în rutina zilnică (mers alert aprox. 10.000 pași/zi, alergat, mers cu bicicleta, dans, exerciții aerobice/de rezistență).
Boala ficatului gras poate fi gestionată optim doar printr-o colaborare strânsă între diverse specialități, începând cu medicina primară și continuând cu specialistul gastroenterolog, diabetolog, endocrinolog, cardiolog etc., acoperind nevoile complexe de îngrijire medicală ale acestor pacienți.
Mai multe informații și cifre statistice le puteți afla de la domna Prof. Univ. Dr. Liana Gheorghe care va fi prezentă la eveniment.
Pentru cifre la nivel mondial puteți consulta site-ul www.globalfattyliverday.com
