Realizator: Ioana Brușten – Suntem astăzi împreună cu un invitat „2 în 1”, dacă pot să spun așa: actualul și viitorul primar general al Capitalei. Bine ați venit, domnule Nicușor Dan!
Nicușor Dan: Bine v-am găsit!
Realizator: Sunt atât de multe lucrurile pe care vreau să le discutăm, atât de multe lucrurile care îi interesează pe bucureșteni, pe locuitorii Capitalei, încât cred că o să trebuiască să facem ceva ce de obicei se face la finalul emisiunii: o să vă rog să-mi promiteți că o să reveniți… Pentru că nu știu dacă o să terminăm cu totul.
Nicușor Dan: Cu plăcere!
Realizator: Că o să reveniți, poate chiar periodic, cine știe, aici, în studioul BUCUREȘTI FM.
Nicușor Dan: Cu mare plăcere!
Realizator: Bun! O să vorbim astăzi despre proiectele care s-au finalizat în primul dumneavoastră mandat – despre ce ați reușit să realizați din ceea ce v-ați propus, despre ceea ce a mai rămas încă de făcut – și apoi care sunt proiectele cu care plecați la drum acum, în mandatul cu numărul doi. Chiar am văzut că declaraserăți undeva că ați făcut 90% din ceea ce v-ați propus…
Nicușor Dan: Nu, nu… Cred că 50% poate.
Realizator: Nu! Era 50% din ceea ce v-ați propus și 90% din ceea ce se putea face.
Nicușor Dan: Da, da, exact.
Realizator: Bun. Dar aș zice să începem cu povestea referendumurilor, pentru că în seara alegerilor asta ați declarat – că vă doriți două referendumuri pentru București.
Nicușor Dan: Da. Există două probleme… bun, Bucureștiul are multe probleme. Dar există două probleme structurale, care țin de relația noastră cu autoritățile naționale, guvernul și parlamentul, și am considerat că e onest pentru mine, în seara aceea, să le expun.
Una este împărțirea banilor care vin din impozitele și taxele bucureștenilor între Primăria Capitalei și primăriile de sector. Modul în care sunt împărțite e decis de parlament prin două legi: Codul fiscal și Legea bugetului național, și împărțirea asta este extrem de defectuoasă.
În 2023 au fost 15 miliarde de lei; din 15 miliarde de lei, 3 miliarde au fost subvenții, le-au rămas 12 și în cele 12 noi am avut 3 și primăriile de sector au avut 9, în condițiile în care atribuțiile noastre sunt mult mai mari decât ale primăriilor de sector.
E o problemă asta, care vine de cel puțin 20 de ani. Bucureștiul are un deficit de dezvoltare tocmai pentru că n-a avut bani să facă investiții mari, și dacă continuăm așa, o să continuăm să gândim mic. Adică din bugetul ăsta o să consolidăm niște pasaje – e obligatoriu să-l facem pe cel de la Obor, pe cel de la Lujerului, Podul Basarab – şi nu o să facem acele mari investiții pe care o capitală europeană trebuie să le facă. Deci, ăsta ar fi primul referendum.
Al doilea referendum e mai simplu: e legat de competența de emitere a autorizațiilor de construire. În momentul de față, primarul general emite numai pe zonele istorice, cam 7% din teritoriul orașului. Primarii de sector emit pe restul teritoriului și, din păcate, în unele sectoare – și e o chestiune pe care bucureștenii o văd – nu se respectă niciun fel de reglementare și nu există nicio instituție de control care să facă controlul pe ceea ce emit primarii de sector, și ăsta este principalul factor care generează traficul din București.
Și atunci, dacă primarul general e responsabil de trafic, opinia mea este că ar trebui să fie responsabil de dezvoltarea urbană în ansamblul ei.
Realizator: Așa este. Iată și primele două întrebări legate de temele referendumurilor. În prima situație – sigur, dacă votul va fi pozitiv -, nu înseamnă că se va întâmpla exact așa; este un instrument, adică parlamentul nu este obligat să ia aceste măsuri.
Nicușor Dan: Exact.
Realizator: Bun, dar presupunând că cetățenii Bucureștiului ar spune: „Da, e ok cu împărțirea banilor în felul acesta”, cum ați colabora după aceea cu primarii de sectoare? Că bănuiesc că n-ar fi fericiți de această idee, să primească ei mai puțini bani, dacă vine la Primăria generală mai mult. Primarii care vor fi la momentul respectiv, sigur, după ce se termină tot procesul și se stabilesc lucrurile.
Nicușor Dan: Da. Suntem suntem oameni maturi, suntem oameni responsabili, o să colaborăm așa cum am colaborat. Bineînțeles că și eu, dacă aș fi primar de sector, aș vrea cât mai mulți bani pentru sectorul meu. E absolut legitim, nu-i acuz de nimic. Problema este să avem o dezbatere serioasă în societate despre cum e mai bine pentru București.
Vă dau cel mai simplu exemplu: am câștigat cu toții foarte mult dacă am avea un transport în comun cu frecvență mai mare, dar asta e undeva la 30-40% mai mult – ar fi o subvenție de 30-40% mai mult decât subvenția actuală, pe care pur și simplu Primăria Capitalei nu și-o permite.
Sau alt exemplu: noi avem niște universități în București, de exemplu ASE, Universitatea de Medicină, Universitatea București, care ar putea aduce studenţi străini, dar care nu au o locație pentru asta. Şi evident că Primăria Municipiului București ar trebui să fie partenerul lor – și am avut mai multe discuții pe subiectul ăsta – și ar trebui să vină cu banii pe care evident că universitățile nu-i au în momentul ăsta. Şi, la fel, nu ne permitem să facem un nou campus sau… pentru că nu avem bani. Despre asta e vorba, da.
Realizator: Am înțeles. Iar apropo de al doilea referendum, întrebarea ar fi următoarea… Sigur că ați încercat să stabiliți haosul imobiliar, ceea ce este foarte în regulă din acest punct de vedere. Numai că birocrația face ca eliberarea unei autorizații de construcție să dureze destul de mult. Faptul că se vor centraliza și ar putea fi, sau cereți să fie, la Primăria Generală nu va face ca timpul acesta să crească? Adică nu va împiedica lucrurile din punctul ăsta de vedere?
Nicușor Dan: Evident că, dacă decidem asta, toți funcționarii care se ocupă în momentul de față de emiterea autorizațiilor și a certificatelor la primăriile de sector ar trebui să fie transferați la Primăria Capitalei. Este deci evident că nu putem să gestionăm un flux de 7-10 ori mai mare cu oamenii pe care-i avem. Deci asta este evident. În plus, ce spuneți dumneavoastră e real, din păcate, deci, chiar cu împărțirea actuală termenele nu sunt respectate.
Din păcate, în mandatul acesta, cam jumătate din mandat nu am avut voie să angajăm. În momentul ăsta, de exemplu, începând cu sfârșitul lui octombrie anul trecut, e în vigoare ordonanța austerității, care spune că, chiar dacă ai poziții libere, nu poți să angajezi. Deci, în puținele momente în care am avut voie, am făcut concursuri – am făcut cinci sau șase concursuri – şi totuși la Direcția Urbanism avem un deficit de personal în acest moment.
Realizator: Apropo exact de subiectul acesta, e un mesaj pe linia noastră de WhatsApp în acest moment: „Am două autorizații de construcție la semnat din luna februarie. Nu pot face nimic. Sunt disperat!” Nu au timp oamenii să semneze și uite că durează. Deci, exact asta era și îngrijorarea legată de schimbare.
Nicușor Dan: Da, da. Acum, într-adevăr, a fost și perioada asta – buget electoral şi toate astea – și sunt întârzieri care provin și de la mine, nu doar de la Direcția Urbanism. Am decis că nu voi începe lucruri noi în acest mandat înainte să-mi dau două-trei săptămâni ca să recuperez restanțe, acte nesemnate din mandatul pe care îl închei.
Realizator: Am înțeles. Bun! Haideți să vedem puțin din proiectele din primul mandat și lucrurile pe care dumneavoastră le promiteați, le povesteați în campania electorală anterioară și care au rămas nerezolvate. Povesteam atunci de semaforizare inteligentă, de un posibil metrou ușor, care la capitolul „trafic în București” ar fi nemaipomenit, termoficare şi, evident, de transport în general, că aici intră mai multe lucruri. Categoric, lucrurile nu se pot schimba de azi până mâine, nu se pote repara, reface sau aduce lucruri noi peste noapte, dar sunt niște proiecte care vor continua? Se merge înainte?
Nicușor Dan: Desigur, da. Haideți să le luăm pe rând, că sunt, fiecare dintre ele, foarte importante.
Deci, pe semaforizare inteligentă un lucru pe care nu l-am știut este că n-am avut o evidență și am pierdut un an ca să facem această evidență din cele 500 de intersecții pe care le avem. După care am desfășurat o procedură de achiziție publică – aici a fost o ambiguitate în documentație, deci e vina noastră – şi deci procedura asta a durat.
Deci 2021 a fost evidența, 2022 a fost procedura cu tot cu atribuirea, și din cauza acestei ambiguități au fost mai multe contestații între ofertanți, care nu s-au sfârșit decât la final de 2023. În 2023 am avut ordonanța austerității, după care n-am avut buget, și abia acum, în aprilie, după ce am avut buget, am putut să semnăm contractul pentru studiul de fezabilitate.
Studiul de fezabilitate este pe patru etape: mai întâi o linie verde pe niște mari bulevarde – asta este patru luni, după care șase luni o evaluare a sistemului central, după care 12 luni intersecțiile care sunt deja și după aceea 18 luni. Deci, în patru luni o să avem studiu de fezabilitate pentru linia verde, dar după aceea va trebui să facem achiziția pentru aparatele propriu-zise, și asta estimez…
Realizator: Camere, senzori…
Nicușor Dan: Exact. Deci eu estimez că într-un an și jumătate de acum o să avem acea linie verde. După care, pentru a avea în final 550 de intersecții conectate cu tehnologia modernă la sistem, asta este cam trei ani, trei ani şi jumătate.
Realizator: Deci, cum cum ar veni, cam pe finalul mandatului actual.
Nicușor Dan: Exact. O să înceapă peste un an și jumătate și, pe rând, o să fie îmbunătățirile astea.
Realizator: Perfect. Termoficarea: s-au făcut 110 km…
Nicușor Dan: …în trei ani. Anul ăsta o să facem… Deci în 2021 am făcut 28, în 2022 32 și în 2023 am făcut 50, în sfârșit – ceea ce era ținta noastră să facem, 50. Acum avem vreo 15 șantiere mari deschise și eu estimez că o să facem 70 în 2024. Suntem cu plățile la zi, așa cum am spus, șantierele sunt deschise, nu sunt mari probleme pe ele.
Acum, problema noastră – vorbim de transport – este sistemul principal, adică sistemul de magistrale, care are 1.000 de km. În momentul de față suntem abia la 220 înlocuiți din 1.000. Dacă avem un ritm de 70 km/an, o să ajungem în patru ani să avem 500 din 1.000. 500 din 1.000 şi dat fiind faptul că ne ocupăm de cei care sunt cei mai afectați, înseamnă că o să reducem 70-80% din avarii și din pierderi, deci n-o să mai fie o problemă sistemul de termoficare./cvanatoru
Realizator: Este foarte bine că se întâmplă, foarte bine că s-a făcut, foarte bine că se continuă, căci problema bucureștenilor cu apa caldă rămâne și este extrem de neplăcut, în anul 2024, să nu poți să te speli în mod civilizat.
Nicuşor Dan: Da. Aici vreau să vreau să atrag atenția: sistemul funcționează mai bine iarna decât vara, pentru că iarna nu facem, nu putem să facem mari lucrări pe magistrale, așa cum putem vara, iarna e consumul mai mare, vara consumul e mai mic, și atunci putem să facem așa-numitele provizorate – niște conducte provizorii, cele învelite în aluminiu, pe care le vedeți – care să țină loc de conductele mari. Doar pentru apă caldă, sunt suficiente. Şi atunci, făcând aceste lucrări, sunt opriri de una-două zile, nici CET-urile nu ne dau decât două din patru, și atunci distanța e mai mare și de aceea și lucrările, și avariile, și CET-urile fac ca vara să fie mai rău decât iarna. Dar pe iarnă s-a văzut o îmbunătățire, și bucureștenii au văzut-o.
Realizator: Şi înțelegem că asta urmează, să se tot mărească acest grad de îmbunătățire.
Nicuşor Dan: Da. Și parametrul cel mai relevant este câtă apă fierbinte pierdem. Am reușit să o scădem cu 20%, după ce ani de zile a crescut, a crescut.
Realizator: Am înțeles. O altă problemă pe care o știm, o vedem, nu este nici asta nici de ieri, nici de alaltăieri – faptul că Bucureștiul este foarte aglomerat, unul dintre cele mai aglomerate orașe din Europa – chiar suntem pe locul trei în Uniunea Europeană. Bucureștenii au pierdut în 2022 12 zile în trafic! Deci traficul, obligatoriu, trebuie să fie rezolvat cumva, pentru că e vorba de confortul de fiecare zi și de confortul tuturor. Iar de trafic se leagă și poluarea foarte mult în oraș.
Nicuşor Dan: Da, da. Pentru poluare sunt doi factori mari: poluarea și încălzirea individuală. Adică orice centrală de apartament sau sobă poluează foarte mult, și sunt câteva sute de mii.
Legat de trafic, în primul rând trebuie să ne uităm la sursă, și sursa este dezvoltarea urbană haotică, și de-asta e important și blocajul, și noul plan urbanistic general, pentru că… Deci, ca să fim foarte onești, acum, în 2024, nu avem o îmbunătățire de trafic față de 2020. Dar dacă nu exista acest așa-numit blocaj pe dezvoltare urbană, el putea să fie mai rău.
Pentru că în momentul în care tu faci niște ansambluri de locuințe fără infrastructura necesară, fără școli – oamenii își iau copiii să-i ducă la școală la 2 km, la 5 km -, evident că vei produce trafic și va fi foarte scump după aceea să-l rezolvi. Deci asta e prima componentă. După aceea, e experiența orașelor occidentale că acest trafic nu se poate rezolva decât cu un transport în comun corespunzător.
Şi la transportul în comun – din fericire, bucureștenii au înțeles asta – am contribuit și noi prin aducerea tramvaielor noi, a autobuzelor electrice, a troleibuzelor, prin faptul că avem bilet comun cu metroul, că avem abonamente avantajoase, că suntem conectați cu Google maps și putem să vedem în timp real… În fine, au fost niște îmbunătățiri pe transportul public, și eu vreau să mulțumesc bucureștenilor că au ales… sunt cu 40% mai mulți cei care călătoresc azi decât o făceau acum trei ani, în vara lui 2021, când am făcut toate schimbările astea. Şi ăsta e un proces care trebuie să continue.
Semaforizarea inteligentă, pe măsură ce va fi implementată. va ajuta. Autostrada de centură – care nu e la noi, este la CNAIR – va ajuta, de asemenea, radialele, în care suntem în parteneriat – deci acele ieșiri, de exemplu bulevardul Timișoara prelungit până la autostrada de centură, care să ia parte din aglomerația de pe Iuliu Maniu -, vor ajuta de asemenea, dar pentru ele în termen de 4, 5, 6 ani, din momentul ăsta. Şi bineînțeles, o măsură nepopulară, dar obligatorie – taxarea parcării în zona centrală, pentru a…
Realizator: Ceea ce a și început.
Nicuşor Dan: Am început, dar nu în viteza pe care mi-aș fi dorit-o.
Realizator: Foarte important este și dacă va exista o bandă unică pentru transportul în comun, care ar face mult mai fluidă circulația.
Nicuşor Dan: Da. Am am avut vreo… nu știu, 10-15 km în mandatul ăsta, mult prea puțin. Pe de-o parte, o să facem așa: un câștig evident este acolo unde poți să duci autobuzul pe linia de tramvai, acolo unde au porțiuni comune. Deci cu asta putem să câștigăm câțiva zeci de kilometri de bandă unică pentru autobuze, și uneori și pentru troleibuze.
Și aici avem acest proiect – pentru care am semnat contractele – pentru cei 50 km de linie de tramvai modernizată, exact în zonele pe care bucureștenii le știu că vin oamenii să sudeze noaptea, că se rup de pe o zi pe alta – Mihalache, Călărași, Basarabiei… Deci, în doi ani n-o să mai existe linie de tramvai în București care să nu fie modernizată. Suntem în ultima perioadă de proiectare pe contracte care au fost deja semnate, iar în mod excepțional pentru Barbu Văcărescu, oamenii au văzut că suntem aproape la jumătate cu lucrarea de acolo.
Realizator: Apropo de mobilitatea urbană, piste de biciclete pentru bicicliști, care să fie continue, să se poată deplasa efectiv în oraș cu bicicleta? Şi poate, nu știu, niște zone pietonale?
Nicuşor Dan: Da. Pentru piste de bicicletă avem un masterplan care este în lucru. Au fost niște dezbateri publice, ultima chiar acum vreo trei săptămâni. Exact ăsta este dezideratul nostru, să avem niște piste care să corespundă unele cu altele, astfel încât oamenii să poată să meargă de acasă la birou cu bicicleta. Dar e o chestiune de timp, de asemenea, și o chestiune de a elibera locuri care acum, în momentul ăsta, sunt ocupate de mașini parcate pe prima bandă.
Realizator: Apropo tot de ce spuneați puțin mai devreme, de haosul imobiliar care poate să determine și mari probleme în trafic, sunt niște locuri în București care au rămas, așa, ca o problemă nerezolvată de mai multă vreme, cum e Prelungirea Ghencea, cum este în Băneasa, cartierul Greenfield – acolo, cu ieșirea -, o chestiune de trafic, de fapt, care încurcă foarte multă viața celor care locuiesc în zonă.
Nicuşor Dan: Da. Pe Prelungirea Ghencea… este și aici un loc în care au fost multe probleme administrative. A fost o proiectare fără… Deci, ca să vorbesc general, experiența mea este că pentru toate proiectele în care nu faci pașii procedurali cum trebuie, de la început, vei pierde de zece ori mai mult timp decât ai câștigat economisind în partea de proiectare. Pe toate proiectele pe care le-am început noi – liniile de tramvai, termoficare, podul de la Doamna Ghica, după ce am rezolvat partea financiară, Podul Grand, Teatrul „Ion Creangă” – lucrurile s-au petrecut în graficul pe care ni l-am asumat. Pe toate proiectele care au venit din vechime am pierdut enorm-enorm de mult timp: pe cartierul Henri Coandă, pe Prelungirea Ghencea, pe Podul Basarab, pe Flamaropol.
Pe toate lucrurile care vin din vechime lucrurile sunt extrem… Au explodat prețurile, ofertele au fost făcute pe alte prețuri, trebuie ajustări, juriștii nu sunt de acord. Deci este o nenorocire! Cât de cât a mai închis din aceste proiecte. Pe Glina, nu vă spun! Am avut zeci de ședințe, pentru că ajunseseră oamenii, constructorii – niște firme foarte serioase – să lucreze în pierdere, și sunt totuși niște firme private; obiectul lor este câștigul. Deci, de asta este foarte important să facem lucrurile foarte bine la început.
Pe Prelungirea Ghencea – ca să nu evit subiectul -, aici au fost multe probleme de proiectare. De exemplu, pe 900 m a trebuit să fie 80 de modificări ale proiectului, că erau canalizări care nu erau acolo unde trebuia, fire de curent electric… În fine, multe probleme tehnice.
Acum, pe segmentele 1 și 2 am dat drumul la circulație pe patru benzi și mai e de lucru la trotuare, după ce în prealabil s-au rezolvat toate problemele cu utilitățile, și pe segmentele 3 și 4 – durere e pe segmentul 3 – am semnat contractul acum zece zile, două săptămâni, cu o firmă foarte serioasă; este în perioada de proiectare… reproiectare patru luni – teoretic, proiectele există, dar practic trebuie reproiectat -, după care 24 de luni execuția și pentru patru benzi, și pentru linia de tramvai, și pentru parcare. E exact firma care s-a ținut de grafic, ba chiar a terminat mai repede la Podul Grand, şi am convingerea că se va ține de acest grafic.
Realizator: Am remarcat lucrul acesta, că noi ne-am cam obișnuit ca termenele să nu fie respectate. Podul Grand s-a spus că va fi redat circulaţiei pe 31 martie şi chiar s-a întâmplat: pe 31 martie s-a circulat pe pod. Sigur că se mai lucrează pe o bretea şi acum, dar se circulă.
Nicuşor Dan: Şi dedesubt; da.
Realizator: Dar pe Podul Grand contractul prevede că până în aprilie anul viitor pe partea care nu afectează circulația, şi noi estimăm că în august anul ăsta se va termina.
Realizator: Haideți să vedem care sunt prioritățile pentru actualul mandat. Cu ce plecați la drum, ce vreți neapărat să realizați și poate să și finalizați până la finalul mandatului?
Nicuşor Dan: Păi principala problemă e traficul. Și aici avem trei chestiuni pe care le-am început. Am pomenit deja de semaforizarea inteligentă, pentru care lucrăm, avem contractul deja pentru studiul de fezabilitate. Avem contractele pentru 50 km din tramvai. Eu pariez foarte mult pe tramvai, pentru că el se intersectează mai puțin cu traficul – se intersectează, dar mai puțin – și capacitatea lui, după metrou, este cea mai mare. Şi, de asemenea, avem studii de oportunitate pentru 250 de tramvaie, şi acum se vor deschide apelurile pentru banii din Programul Operațional Regional pe Transport și o să cumpărăm cele 250 de tramvaie și o să facem din aceiași bani… în fine, pe aceeași linie și împrumutând – trebuie să ne împrumutăm cam un miliard de euro, o să aducem și tramvaiele și o să facem modernizarea acestor linii. Deci asta este zona de transport, care este cea mai… lucrurile cele mai importante pe zona de transport.
Apoi, pe termoficare, v-am spus: propunem 70 km pe an de conductă magistrală, deci o să fie tot mai bine.
Şi pe zona de dezvoltare urbană, acum, în săptămânile următoare, o să ieșim cu prima variantă a Planului Urbanistic General. O să fie o dezbatere publică, probabil că o să fie niște modificări – adică chiar o să fie o dezbatere publică pe bune – și PUG o să ne și spună. Bucureștiul are nevoie de niște funcțiuni publice de multă vreme: o sală polivalentă, pe care eu mi-aș dori-o într-un complex sportiv mai mare, pe 100 de hectare. Am o idee despre unde ar putea să fie, dar în fine, o să discutăm cu specialiştii…
Realizator: Unde ar putea să fie?
Nicuşor Dan: În opinia mea, trebuie să dezvoltăm, să echilibrăm orașul sub nord. Avem o oportunitate mare că în zona de sud avem terenuri agricole în municipiul București, la 5-6 km de Piața Unirii, și acolo e o locație foarte potrivită în care Bucureștiul să exproprieze ca să facă lucrul ăsta.
Avem nevoie de o filarmonică, avem nevoie de un muzeu al științei pentru copii, care să fie adaptat așa…
Realizator: Un patinoar închis, domnule primar general, cred că ar fi foarte ok.
Nicuşor Dan: Patinoarul – tocmai ce am semnat, chiar ieri sau alaltăieri am semnat pentru Flamaropol. Am semnat după ce am făcut expertiza. Am terminat expertiza, în baza expertizei am făcut achiziția publică, am terminat achiziția publică și în sfârșit am semnat contractul pentru proiectul de la Flamaropol – 3.500 de locuri, şi patinoarul cam în 2 ani o să-l avem.
Realizator: Știți ce nu avem, așa cum există în alte mari metropole europene? Orice oraș european care este străbătut de o apă, de un râu, a dezvoltat pe marginea o dezvoltare urbană absolut specială. Sunt spații de relaxare, spații de plimbare, parcuri. Noi avem Dâmbovița. A existat și un proiect al regretatul lui Ivan Patzaichin apropo de regenerare urbană având Dâmbovița în centru. Se poate face ceva? V-ați gândit? Există și asta pe undeva pe lista priorităților?
Nicuşor Dan: Da, da. Aici există două lucruri: în primul rând că ne-a luat cam trei ani ca să obținem toate avizele și acum mai avem nevoie de un vot în Consiliul General pentru a updata chestiunea financiară. Deci există proiectul, există avizele pentru așa-numitul Pod al Calicilor, care să unească zona Lipscani cu zona din spatele Curții de Apel București, a Palatului de Justiție și să meargă mai departe către zona Uranus, și pentru o promenadă de 3 m pe fiecare parte a Dâmboviței între Unirii şi Izvor.
Deci astea sunt lucruri pe care putem să le facem. Eu mi-aș fi dorit să le și începem, dar suntem abia la stadiul în care avem proiectul și avizele și acum depindem de Consiliu ca să obținem majorarea de bani. Deci e o chestiune de doi ani, să zicem, până în momentul în care o să avem lucrurile astea. Iar în ceea ce privește Dâmbovița în ansamblul ei, există un grup de lucru în care e multă lume – sunt inclusiv „Apele Române”, pentru că ei sunt proprietarii, sunt primari de sector, este și prefectul, este și Ministerul Dezvoltării – și eu cred, dar aici mai durează, că putem să avem o dezbatere serioasă despre un PUZ care să se refere la Dâmbovița în ansamblul ei.
Realizator: Sunt multe proiecte pe masa dumneavoastră, foarte multe în lucru, în diverse etape. Aveți nevoie să colaborați foarte bine cu Consiliul General. Se va întâmpla asta? E nevoie acolo de o majoritate, probabil, pentru proiectele în curs.
Nicuşor Dan: Da, da, da. Noi am avut – pentru că e important să ne uităm în trecut ca să înțelegem ce va urma – exemplul fericit în care primarul a lucrat cu o majoritate, și asta a durat trei ani şi un pic. Deci a existat o majoritate formată din PNL, USR și PMP, cu care am funcționat foarte bine, deși s-a întâmplat, evident, s-avem poziții opuse, dar am negociat, am rezolvat, şi din şedințele de Consiliu General n-au rezultat știri, pentru că lucrurile erau agreate dinainte; ăsta e exemplul pozitiv. Și am avut exemplul negativ acum, februarie-martie-aprilie-mai 2024, când am intrat cu toții în campania electorală și deodată primarul n-a mai lucrat cu Consiliul.
Realizator: Prietenia s-a sfârșit.
Nicuşor Dan: Așa. Și am pierdut cu toții foarte mult timp ca să dezbatem și să votăm bugetul. Deci e evident că nu e realist și nu cred că bucureștenii își doresc un primar care să se lupte cu Consiliul General, să audă știri în fiecare zi – primarul să acuze consiliul și consilierii să-l acuze pe primar.
Realizator: Bucureștenii își doresc să trăiască o viață normală și bună; nu e ideea de scandal, ideea e să se întâmple lucrurile pe care ni le dorim să se întâmple.
Nicuşor Dan: Deci trebuie să formăm o majoritate. În majoritatea asta, pentru ca să ajungem aici, primarul trebuie să dea o parte din responsabilitățile sale către viceprimari. Am făcut asta în mandatul trecut, o să facem în mandatul ăsta. În majoritate o să fie partidele care m-au susținut, USR, PMP, Forța Dreptei, REPER. Îmi doresc foarte mult ca PNL să revină de asemenea în această majoritate, așa cum a fost în mandatul trecut. O să vedem dacă o să mai fie o altă forță politică, dar… și probabil că o să mai dureze câteva săptămâni până când să avem o majoritate. Oricum, acest consiliu va începe să funcționeze abia din octombrie încolo. Dar cert este că îmi doresc o majoritate, pentru că altfel pierdem timpul oamenilor și timpul nostru.
Realizator: Trebuie să revenim puțin la problemele de trafic – iată, e un subiect care ne afectează constant, în fiecare clipă. Pe pagina noastră de Facebook scrie un ascultător, vă întreabă de podul de la Ciurel – pentru că e o arteră foarte aglomerată, cea care merge spre Militari, Chiajna, și podul respectiv nu duce nicăieri. Ce se întâmplă acolo?/cvanatoru
Nicuşor Dan: Este o întrebare cu multe răspunsuri. În primul rând, proiectul de la Ciurel vine din perioada comunistă și s-a numit atunci Străpungerea A1A2, adică în viziunea… și nu doar România a făcut greșeala asta în epocă… Deci e de prin anii 70. În viziunea regimului comunist, noi trebuia să avem o autostradă care vine din Pitești, o autostradă care se duce la Constanța și ele să fie conectate prin Piața Unirii, de-a lungul Dâmboviței. Evident că asta nu mai este acum, cu cunoștințele pe care le avem cu toții..
Realizator: În niciun caz.
Nicuşor Dan: Nu, nu mai este soluția de trafic, dar, în fine, administrațiile anterioare au preluat acest proiect și l-au, în fine, l-au modificat puțin și l-au prezentat drept Străpângerea Ciurel. El a avut niște documentații de urbanism și una dintre ele a fost anulată de instanță, după care au fost reiterate, dar viciu de nelegalitate rămâne. Principala lui problemă este că trece pe lângă bazinul de apă de la Roșu, care este un bazin de apă potabilă pentru București. Din motive științifice, aceste bazine nu pot să fie acoperite și atunci ele trebuie să aibă o zonă de protecție și nu poți să te duci cu un drum expres pe lângă un bazin de apă din care tu bei apă. Asta este, da, asta e problema.
Şi a doua problemă, legată de întrebare pe care mi-aţi pus-o mai devreme, noi avem un mare potențial pentru Dâmbovița, începând de la Lacul Morii până cel puțin la Biblioteca Națională, ba chiar poate până la Parcul Văcărești, în special în zona căminelor studențești Regie, Grozăvești, după aceea Facultatea de Drept. Acolo este un potențial pentru a defini un centru academic al Bucureștiului, că la Cluj, dacă te duci, îţi sare în ochi că este un oraș universitar. La București, nu-ţi sare-n ochi, pentru că nu are o… orașul este dispersat și nu are punct de atracție zona academică și de asta ăsta este unul din motivele pentru care n-am vrut să încurajez traficul în acea zonă de Dâmbovița, între Lacul Morii și, să zicem, Eroilor.
Realizator: În ideea unei posibile dezvoltări ulterioare de spațiu academic, de un soi de campus.
Nicuşor Dan: De spaţiu academic cu un spațiu larg pietonal și pentru biciclete, de-a lungul Dâmboviței, cu câteva cafenele – un spațiu academic și creativ.
Realizator: Perfect de acord. Dar în situația asta trebuie găsită o soluție pentru direcția Militari-Roșu-Chiajna.
Nicuşor Dan: Așa cum am spus, în momentul în care… deci noi avem o mare problemă, pe Iuliu Maniu, pe care o vedem zi de zi și mai ales în weekend-uri, vineri seara și duminică seara, problema asta se va reduce la jumătate în momentul în care o să avem Bulevardul Timișoara prelungit până la autostrada de centură, pentru că autostrada de centură ne va permite să intrăm în oraș și, bineînțeles, o să avem o aceeași străpungere plecând din Calea Giulești, care în mod artificial se oprește acum, și în momentul în care o să avem acest echilibru de ieșiri din oraș, lucrurile vor arăta mai bine.
Realizator: Apropo, că ați spus mai devreme de puncte de atracție, de centrul acela academic pe care e păcat că nu îl are Bucureștiul. Un mare punct de atracție ar trebui să fie Delta Văcărești. Iarăși, sunt astfel de locuri, sunt intens exploatate în alte părți ale lumii, atrag foarte mulți turiști, este altceva. E un loc pe care, nu știu, ar trebui să-l valorificăm mai mult.
Nicuşor Dan: Da, bun, aici, noi am… aveți dreptate. Totuși, am făcut niște pași. În primul rând că am preluat – și a fost o muncă administrativă să facem asta – am preluat Delta Văcărești. Este o administrație pe care noi o avem – în sfârșit, avem paznici; în sfârșit, chiar dacă mai apar incendii, există o… având pază, ele sunt mai rare. Au fost și niște acțiuni de ecologizare, arată mai bine zona. Avem un regulament, trebuie, într-adevăr, să facem un plan urbanistic zonal pentru punerea sa în valoare – şi aici trebuie să aducem niște specialiști internaționali – și mai este o chestiune obligatorie pentru noi, pentru că a fost o perioadă fericită în care am lăsat natura să facă ce vrea și s-a dezvoltat.
Realizator: Şi natura a făcut?
Nicuşor Dan: Da. Acum, din păcate, natura funcționează prost, în sensul că e mult prea mult stuf și el riscă să sece apa care este acolo. Deci e nevoie de o intervenție pe care, evident, specialiștii să ne-o spună.
Realizator: Bun, am înțeles. Mai avem problema depozitului de deșeuri. Înțeleg că la ora aceasta avem un singur depozit de deșeuri funcțional și problema este depozitarea și tratarea deșeurilor municipale și probabil noua groapă de gunoi, unde va fi ea, ce se va întâmpla?
Nicuşor Dan: Da. În primul rând, aici, la fel, am avut o problemă nerezolvată. Era într-o… nu știu cum să definesc, o legalitate extrem de interpretabilă modul în care sectoarele duceau… Deci am avut din trei gropi de gunoi s-a închis Iridex, foarte bine, oamenii sunt foarte fericiți cu asta.
S-a închis mai de mult Glina și am rămas cu cea de la Vidra. Și sectoarele aveau contracte cu depozitul, cu groapa de la Vidra, care se raportau la niște contracte din anul 1999, care nu era foarte clar dacă se prelungeau sau nu se prelungeau și a trebuit să facem împreună cu cei șase primari de sector am făcut o asociație de dezvoltare intercomunitară și prin intermediul ei și prin niște achiziții publice, în sfârșit, această relație între primăriile de sector și depozit este în momentul de față absolut legală.
E nevoie de un nou depozit, fie și numai pentru a lua monopolul pe care cei de la Vidra, o firmă privată îl au, și este nevoie și de o stație de tratare. Aici, în această asociație de dezvoltare intercomunitară, între cei șapte primari din București, primarii de sector au zis că vor ei să se ocupe în mod direct, pentru că problema deșeului îi afectează în mod direct. I-am lăsat. Noi avem niște reprezentanți acolo.
Realizator: Bun, și aș mai vrea să vă întreb încă ceva. Timpul zboară foarte repede, v-am spus eu că sunt foarte multe subiectele, dar sper că nu punem punct astăzi aici, întâlnirilor noastre. Ați anunțat ieri, mi se pare, că Primăria Capitalei construiește un complex de servicii sociale, inclusiv având cea mai mare bancă de alimente realizate de o autoritate publică din România. Ce fel de servicii sociale se vor oferi aici și când estimați că va fi gata?
Nicuşor Dan: Acesta este un proiect care a început, de asemenea, foarte de mult și, din nou, Primăria Capitalei n-a avut bani și i-am mai dat 5 milioane, i-am mai dat 10 milioane. În sfârșit, sper că la sfârșitul acestui an să avem…
Este, pentru bucureșteni, în spatele fostului Cinema Lira, este o clădire cu patru etaje, care este în construcție și aici o să fie… toate serviciile noastre sociale se vor muta acolo și va funcționa așa-numită „Banca de alimente”, adică companiile și, în fine, marii retaileri și toată lumea vor aduce aici produsele care sunt aproape de a fi perisabile, pentru ca ele să fie distribuite în special copiilor care sunt din familii defavorizate. Acest concept de bancă de alimente care funcționează peste tot și va funcționa și în București și va aduce o îmbunătățire pentru copiii din medii defavorizate.
Realizator: Un principiu despre care se tot vorbește, e adevărat, de multă vreme, iată că acum va și fi pus în practică. Domnule primar general, aș vrea, înainte de final, să vă rog să faceți o apreciere cum priviți viitorul dumneavoastră, dacă puteți, nu știu, să îmi dați trei atribute, cum priviți înainte la acest început de… nu este încă începutul de nou mandat, dar va fi, este acum la limită, între cel vechi și cel nou, încredere, energie, speranță? Cum vă uitați înainte, știind exact ce vă așteaptă de data aceasta și vrând să realizați tot ceea ce ne-ați spus că vreți să faceți.
Nicuşor Dan: Da, în primul rând, că eu am fost uluit… În fine, mulțumesc bucureștenilor pentru că este o discrepanță mare între problemele pe care Bucureștiul le are, care vin din istorie, multe, multe, multe probleme nerezolvate, pe care orașul le are, și votul pe care eu l-am primit. Deci, vă spun sincer că am fost copleșit de încrederea, de numărul mare de oameni care ne-au dat încredere pentru mandatul ăsta care vine și…
Realizator: Asta vă obligă.
Nicuşor Dan: Exact, da.
Nicuşor Dan: Da. Vă spun că simt această responsabilitate, poate mai mult decât la mandatul anterior. Deci, da, responsabilitate și, în rest, sunt foarte optimist pentru că am închis multe lucruri, situația financiară e stabilă în momentul ăsta…
Realizator: Ratingul financiar a fost îmbunătățit?
Nicuşor Dan: Da. Sunt multe proiecte începute. Instituțiile care nu prea… din subordinea noastră vorbesc, care nu prea vorbeau între ele, au început să colaboreze, deci sunt moderat optimist pe viitorul pe care orașul ăsta îl are.
Realizator: Vă mulțumesc foarte mult pentru prezența dumneavoastră astăzi aici! Şi rămâne așa, ne reîntâlnim?
Nicuşor Dan: Cu mare plăcere.
Realizator: Ne reîntâlnim să povestim despre ceea ce se întâmplă în București. Vă mulțumesc, domnule Nicușor Dan.
Nicuşor Dan: Eu mulțumesc.
Mulțumim colegiilor de la Agenția Rador Radio România pentru transcrierea emisiunii „În Comunitate”.
