Flavia Durach, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Comunicare și Relații Publice și specialist în dezinformarea în mediul online, ne prezintă marca reportajelor de calitate: diversitatea surselor de informații!
Astăzi, vom vorbi despre modul în care ne poate „păcăli” creierul nostru în evaluarea informației. Este vorba despre erorile cognitive, care pot contribui la informarea noastră greșită.
Erorile cognitive sunt prejudecăți sau greșeli în gândire și raționament pe care, de cele mai multe ori, nu le conștientizăm. Oricât de educați sau bine pregătiți am fi pe un subiect, putem fi afectați de aceste erori cognitive.
Apelăm la „scurtături” mentale, pentru a economisi timp și energie mentală atunci când luăm o decizie în următoarele condiții:
- Prea multa informație
- Problema nu este înțeleasă/ pare să nu aibă sens
- Trebuie să acționăm rapid
- Ne este greu să ne dăm seama ce amănunte sunt relevante într-o anumită situație concretă.
În prezent, au fost descrise peste 200 de astfel de erori cognitive. Una dintre cele mai frecvente erori cognitive este efectul de ancorare.
Atunci când iau decizii, oamenii tind să se ”agațe” de primele informații care devin disponibile (ancora în interpretarea semnificației unei anumite informații, circumstanțe, etc.). Odată ce o ancoră este stabilită, toate interpretările ulterioare ale faptelor, deciziilor, negocierilor se vor centra și vor fi informate de sugestia inițială.
Efectul de ancorare poate apărea în situații de mare incertitudine, de vid de informare/comunicare.
Efectul de ancorare poate fi exploatat deliberat în negocierile de preț (atunci când vânzătorul cere un preț mai mare pentru a putea negocia în final către prețul dorit), dar și în alte situații de comunicare. De exemplu, atunci când are loc un eveniment de criză, opinia publică poate fi manipulată dacă, înainte să apară primele informații verificate sau din surse oficiale despre acea situație, publicul este expus la interpretări care denaturează faptele sau la teorii ale conspirației. În aceste condiții, se pot cimenta impresii false despre cauzele și vinovații pentru producerea respectivului eveniment cu impact negativ.
Tot efectul de ancorare este exploatat în campaniile electorale, atunci când se fabrică dovezi care să discrediteze un nou candidat intrat în competiția politică și despre care publicul nu are o opinie clar formată.
Cum poți evita să devii victima efectului de ancorare?
- Primul pas este să conștientizezi că acest efect există.
- Al doilea pas necesar este să amâni reacția sau decizia, până când se acumulează dovezi indubitabile sau informații adiționale despre situația în cauză.
- De asemenea, ajută să identifici care este „ancora ta” și să decizi de ce este o ancoră inadecvată în interpretarea informației. Poți face asta, printre altele, luând în considerare și alte opțiuni, explicații alternative, cercetând mai mult subiectul, după caz.
Atât pentru azi. Până data viitoare, rămâi cu București FM, sursa sigură de informații!
Pentru că suntem bombardați de informații contradictorii, senzaționale, uneori plauzibile, pentru că fiecare dintre noi s-a întâlnit cu fenomenul fake news în social media, pentru că nu știm pe cine să credem, ne-am gândit să o credem pe Flavia Durach, sursa noastră de încredere în ceea ce privește fenomenul dezinformării.
Ascultă-i rubrica „Break the fake! Informare despre dezinformare” în fiecare miercuri pe 98,3 FM de la 09:15, 13:40 și 18:30! Dacă ai pierdut-o, mai ai o șansă, sâmbătă la 09:20 sau duminică la 16:20.
