Ca orice fenomen extrem, canicula care afectează țara noastră a adus cu ea probleme dintre cele mai diverse. Nu este vorba doar despre cele din transporturile feroviare, unde trenurile circulă cu viteză redusă, din cauza dilatării șinelor și au întârzieri mari, sau de numărul crescut de solicitări de la serviciile de ambulanță, ci și de problemele în alimentarea cu energie electrică.
Instalațiile de aer condiționat funcționează la capacitate maximă, nu doar în apartamentele din blocurile încinse de soarele dogoritor, ci și în clădirile uriașe de birouri, in mall-urile orașului, în magazine etc.
În București, într-o zi de caniculă, se consumă cu 25% mai mult curent electric decât într-o zi normală. Această creștere explozivă și temperaturile de peste 40° Celsius, la care sunt expuse, desigur, și rețelele de energie electrică, a făcut ca locuitorii din mai multe cartiere ale Bucureștiului – cartiere din Sectorul 3, zone din Berceni și Județul Ilfov, spre exemplu, – ca și cei din alte zone ale țării – Portul Tomis, unde o cădere de tensiune a oprit activitatea, Arad, unde Spitalul Județean a rămas fără curent electric, așa cum s-a întâmplat și cu Spitalul Fundeni, Institutul Oncologic și Institutul Inimii „C. C. Iliescu” , din București, – să se confrunte cu căderi de tensiune.
„Zi după zi, la peste 40 de grade și multe dintre echipamentele Sistemului Energetic Național (SEN) -trebuie să conștientizăm, nu sunt la umbră. Ele sunt în plină bătaie a soarelui, deci vorbim de 43, poate mai mult, de grade, zi după zi. Ăsta este un lucru care pune sistemul sub o presiune. Și asta nu o spun eu, o spun specialiștii de la Dispeceratul Energetic Național, de la Transelectrica”, spune ministrul Energiei Sebastian Burduja.
Reporter: De ce nu reușește rețeaua de alimentare cu energie electrică să facă față consumului?
Sebastian Burduja: „Realitatea tristă este că, timp de trei decenii, statul român a investit extrem de puțin în sistemul energetic național. În ultimul an am reușit să atragem 13,6 miliarde de euro pentru acest sector, bani europeni nerambursabili, mai mult decât în toți anii de după 1989. Aceste investiții nu se vor finaliza de azi pe mâine și de multe ori nici de pe un an pe altul”
Un alt efect al creșterii consumului este creșterea prețurilor la energia electrică. De ce avem prețuri mari la energie în aceste zile, nu doar în România, ci și în întreaga regiune?
Explicația este tot lipsa de investiții. Astfel, țara noastră a pierdut, în ultimii peste 30 de ani, jumătate din capacitatea de producție în bandă pe care o avea în 1989. Este vorba tocmai despre acele capacități de producție care pot da energie electrică, fără a depinde de radiația solară, de vânt sau de lacurile de acumulare ale hidrocentralelor, golite de secetă prelungită.
Multe capacități de producție s-au închis, iar investițiile în noi capacități de producție au bătut pasul pe loc. Astfel că nu avem încă, spre exemplu, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, județul Cluj, despre a cărei construcție se vorbește încă din 1975.
În acest context, este foarte importantă, pentru București, dar și pentru întreg Sistemul Energetic Național, producția de energie electrică pe care o realizează cele patru CET-uri ale Electrocentrale București S.A. (ELCEN).
„Eu am apelat, personal – și eu, ca ministru, și șeful Dispeceratului Energetic Național , la ELCEN. Pentru că, cel puțin în CET Sud, care a putut fi pornit înainte de termenul la care, în mod normal, pornea, discutăm undeva la 50 megawați, energie activă, pe care CET Sud, iată, o produce și în aceste zile. Și orice picătură, orice megawat în plus ajută.
Pentru că, având mai multă producție, inclusiv seara – pentru că CET Sud merge, cum se spune, în bandă, și seara, nu depinde de soare, nu depinde de vânt, sigur că este un grup pe gaz, atunci, crescând producția, am reușit să mai domolim prețurile. Chiar dacă ele sunt foarte mari, în România – și în toată regiunea, dar, în special, în România, pentru că ne lipsește această producție în bandă.
Pentru că, față de 1989, statul a pierdut jumătate din capacitatea de producție în bandă și, atunci când ai caniculă, nu bate vântul. Ai caniculă, înseamnă secetă și debit scăzut, și pe Dunăre și pe restul cursurilor de apă, deci producție hidro este afectată. Și ne trezim în situația în care prețurile sunt foarte mari”, a declarat Burduja.
Lipsa capacității de producție în bandă duce la un deficit de energie electrică din producția internă, chiar la orele de consum de vârf, adică seara. De aceea, România trebuie să importe curent electric, ceea ce duce la creșteri însemnate ale prețului.
„Pe de o parte, avem un gol, pe partea de producție, mai ales seara, când bucureștenii și toți românii se întorc acasă, dau drumul la aerul condiționat și la alți consumatori și, seara, nu beneficiem de producția din fotovoltaice, evident, nu bate soarele.
Și, atunci, suntem nevoiți să apelăm la importuri. Și asta vine, sigur, și cu un preț destul de mare. Pentru că, așa cum noi căutăm, la vârful acesta de seară, la vârful de consum, așa fac și statele din jur. Și, atunci, sigur că prețurile cresc”, explică Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei spune că prețul kilowatului rămâne plafonat pentru populație, dar trebuie să ne așteptăm la facturi mai mari, pentru că am consumat mai mult, în această perioadă caniculară.
„Prețul pe kilowat/oră este plafonat, însă, probabil, facturile vor fi mai mari, pentru că, din cauza căldurii, sigur că noi, cu toții, consumăm mai multă energie electrică, în această perioadă a anului”, explică ministrul Energiei.
Pe viitor, ar putea fi aplicată, și în România, o schemă de încurajare a consumului de curent electric, în afara orelor de vârf. Dar totul depinde de contorizarea inteligentă, care să permită identificarea orelor de consum.
„Ne uităm la ce au făcut alte state mai avansate și vedem că au reușit să îi premieze pe consumatorii care folosesc energie electrică, atunci când aceasta este ieftină, deci în timpul zilei. Asta înseamnă că, dacă îți pornești aspiratorul, la prânz, sau mașina de spălat vase sau rufe, atunci, la finalul zilei, vei avea o factură mai mică.
Ca să implementezi chestiunea aceasta, sigur că ai nevoie cel puțin de contorizare inteligentă, să știi exact când are loc acest consum de energie electrică, să aibă loc, la prânz, când ai energie multă în sistem, ba chiar îți dorești să ai suficienți consumatori, să poți să ții sistemul în echilibru.
Vom întruni, în zilele următoare, un grup de lucru, să vedem dacă, în România, la stadiul la care suntem, acum, cu contorizarea inteligentă – și nu stăm bine, deci, vrem să vedem, pe structura actuală, dacă, măcar pentru românii care au acest tip de contorizare, să putem să încurajăm un comportament, din perspectiva consumului, care sprijină și Sistemul Energetic Național, dar care generează și anumite economii, la facturile cetățenilor”, a declarat, pentru București FM, Sebastian Burduja.
Și investițiile în capacități de stocare a energiei electrice au început să fie încurajate, abia în ultimul an.
„Imediat după preluarea mandatului de ministru, constant am arătat că stocarea e prioritatea zero a sectorului energetic național.
Din PNRR, am alocat 80 de milioane de euro pentru schema pentru stocare, din care anticipăm că vom încheia contracte pentru 1800 MW stocare. Proiectele sunt în evaluare și anticipăm semnarea contractelor în septembrie a.c.
Este un apel pe care l-am salvat și reluat prin discuții succesive cu Comisia Europeană, susținând constant că nu suntem de acord cu propunerile anterioare privind renunțarea la această investiție din PNRR.
Din Fondul pentru Modernizare, avem pregătită o nouă schemă de finanțare, de până la 300 de milioane de euro, câte 150 de milioane pentru anul acesta și anul viitor, care vor însemna încă minim 3000 MW stocare – urmează să lansăm în toamna aceasta, imediat după obținerea aprobărilor de la Comisia Europeană.
În cele două apeluri din Fondul pentru Modernizare, care sunt deschise în acest moment și pe care azi le-am prelungit cu 30 de zile în urma solicitărilor pieței – producție energie cu și fără autoconsum, am acordat, în premieră, 10% punctaj suplimentar pentru stocare, total buget 815 milioane euro, și estimăm că vom pune în funcțiune încă cel puțin 500 MW stocare prin aceste apeluri.
În programul Electric-Up 2 – buget 450 milioane lei am introdus în premieră obligativitatea de stocare de 30% din puterea instalată, iar la 50% acordăm punctaj în plus (10%).
În total, la finalul anului viitor ar trebui să avem, inclusiv prin aceste finanțări, capacitați de stocare de cel puțin 2500 MW, iar până în 2026 să depășim 5000 MW.
Țintele acestea sunt ambițioase, dar sunt aliniate cu recomandările și analizele Transelectrica, din care reiese un necesar de stocare de minim 4000 MW.
Nu în ultimul rând, am reluat proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpustești și susținem constant acest tip de investiții, care vor asigura servicii esențiale pentru sistemul energetic național”, a explicat, pentru București FM, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
În context, ar fi interesant de amintit faptul că, pe 21 iunie, o uriașă pană de curent a afectat Muntenegru, Albania, Bosnia-Herțegovina și coasta adriatică a Croației, tot în condiții de caniculă.
