În ciuda declarațiilor triumfaliste ale autorităților, care vorbesc despre sute de clădiri intrate în programul de consolidare al Municipalității, în București, consolidarea clădirilor cu risc seismic se mișcă cu viteză melcului.
Astfel, în capitala europeană cu cel mai ridicat risc seismic, din cele 850 de clădiri care au fost expertizate si înscrise în clasele I și II de risc seismic – 390, risc seismic I și 460, risc seismic II, doar cinci se află în proces propriu-zis de consolidare, cu șantiere deschise. Restul clădirilor anunțate de către autorități ca fiind în programul municipal de consolidare se află în diverse stadii birocratice, dar nu în consolidare propriu-zisă.
Asta în condițiile în care, potrivit unui Raport al Băncii Mondiale, în București, ar exista circa 20 de mii de clădiri care ar trebui consolidate, iar Municipalitatea și Administrația pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) abia au reușit să parcurgă o etapă preliminară a evaluării vizuale rapide – o inventariere a clădirilor, evaluare vizuală rapidă în urmă căreia ar urma să aflăm ce clădiri ar trebui expertizate, mai întâi.
De aici, însă, și până la deschiderea șantierelor și consolidarea propriu-zisă, va mai fi de străbătut un lung traseu birocratic, care poate dura ani de zile.
Oricum, și această etapă preliminară unei alte etape preliminare – evaluarea vizuală rapidă, această inventariere, s-a efectuat numai în zonele protejate, nu în tot Bucureștiul.
Consolidarea, costuri exorbitante pentru proprietarii de apartamente?
Dar unul dintre motivele principale pentru care consolidarea clădirilor cu risc seismic merge atât de încet este lipsa de încredere a proprietatrilor din aceste clădiri și teama lor de costurile mari pe care ar urma să le suporte.
Un caz care ne-a fost adus în atenție pare să le dea dreptate celor care sunt neîncrezători și temători.
Este vorba despre un mic bloc de opt apartamente de pe Starda Mihai Eminescu. În bloc, patru apartamente sunt deținute de proprietari, iar celelalte patru sunt deținute de către Administrația Fondului Imobiliar (AFI), din subordinea Consiliului G3neral al Municipiului București (CGMB) și ocupate de chiriași.
Proprietarii din acest bloc au fost de acord să intre în programul de consolidare al AMCCRS. Au semnat chiar si un contract de mandat cu AMCCRS pentru consolidarea blocului.
Li s-a spus că blocul va fi consolidat dintr-o finanțare prin PNNR. Iar proprietarii au fost de acord să intre în programul de consolidare crezând că le va reveni doar o mică parte de contribuție.
Dar, in aprilie, cand au văzut devizul de cheltuieli din Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), a venit lovitura.
Finanțarea obținută de către AMCCRS din PNRR este de 600 000 de euro, adică 75 000 de euro, pentru fiecare dintre cele opt apartamente.
Și aici intervine surpriza! Oamenii au aflat din DALI că vor trebui să plătească cheltuielile neeligibile prin PNRR, în valoare de 862.618 euro. O aritmetică simplă ne duce la concluzia că fiecare dintre cele opt apartamente va trebui să achite peste 100.000, in functie de suprafață.
„Dorim consolidarea, problema este că am demarat cu AMCCRS-ul ăsta procedura de consolidare și reabilitare termică. Am încheiat un contract de mandat si am avut surpriza ca, la faza DALI, să vină cu un deviz in care cheltuielile – asta era cu fonduri și PNRR, vreo 600 de mii de euro, dar, la DALI, au venit cu costuri suplimentare, în valoare de 862 de mii de euro, la un bloc cu opt apartamente.
Înseamnă, deci, 600 de mii, de la PNRR, și cu 862 de mii, costuri neeligibile, adică, care trebuie să le suportăm noi – și proprietarii și AFI, foarte mari.
Am încercat și încercăm să reducem aceste costuri”, a declarat, pentru București FM, președintele asociației de proprietari din bloc, Ilie Funieru.
În context, mai trebuie menționat faptul că apartamentele au suprafețe de sub 55 de metri pătrați, fiecare. Iar oamenii spun că apartamentele nu valorează suma pe care ar trebui să o plătească pentru consolidare. În plus, proprietarii din bloc sunt fie pensionari, fie oameni fără venituri sau cu venituri mici, adevărate cazuri sociale.
„Nu, n-avem, nici n-avem și plus că nu se merită. Adică, în medie, cam 75 de mii, bani din PNRR – că sunt opt apartamente, deci 600 de mii împărțit la opt, 75 de mii, și ei au mai venit cu costuri suplimentare de 107 mii.
Media celor patru apartamente, în care suntem proprietari, e 40 de metri pătrați. Deci, un apartament de 40 de metri pătrați ei vor sa-l scoată la 182 de mii.
Eu am trei camere. Cum să dau pentru un apartament de trei camere, la 50 de metri pătrați…? La mine vine 138 de mii, suplimentar.
Unul dintre proprietari, de exemplu, n-are niciun fel de venit, n-are nici ajutor social, n-a ajuns la vârsta necesară.
Alt proprietar este pensionar cu handicap locomotor. Alt proprietar are trei copii, care fiecare are cam salariul minim pe economie, cei trei. Eu cu soția suntem pensionari„, spune președintele asociației de proprietari.
În aceste condiții, oamenii n-ar mai fi de acord cu consolidarea, dar AMCCRS îi amenință că, dacă vor renunța, le va imputa costurile de până acum, în valoare de 50 de mii de euro.
Reporter: „Dar dumneavoastră AMCCRS v-a spus că, dacă nu mergeți mai departe, ce se va întâmpla”?
Ilie Funieru: „Eee, ei forțează nota, că, dacă ne oprim, acuma, ultima găselniță e că vă punem să plătiți costurile alea – că au fost studiul tehnic, inclusiv DALI-ul ăsta. Adică, sunt vreo 50 de mii de euro, ne amenință, așa.
Șine-au trimis si contractul de mandat. E adevărat că eu am semnat contractul de mandat, dar nu mă gândeam că, în momentul ăla – știam că mergem cu PNRR, că, în momentul ăla, că ei o să vină cu un preț de-ăsta…, cu costuri exorbitante”.
Răzvan Munteanu (AMCCRS): Consolidare cu prețul unui pachet de țigări pe zi…?
Șeful AMCCRS, Răzvan Munteanu, spune că, în București, consolidarea este finanțată fie prin PNRR, fie prin Programul Național de Consolidare. În vreme ce PNRR asigură o finanțare de 700 de euro pe metru pătrat, Programul Național de Consolidare asigură 80 – 90% din costurile de consolidare. Costurile consolidării diferă, de la o clădire la alta, mai susține domnul Munteanu.
„Sunt două programe care finanțează, astăzi, consolidarea. Este PNRR și mai este Programul Național de Consolidare, care a fost aprobat, după încheierea PNRR.
PNRR vine și finanțează 700 de euro pe metru pătrat și diferența trebuie acoperită, de la caz la caz – pentru că fiecare imobil are propriile particularități, din perspectiva nevoilor de Intervenție și din perspectiva costurilor, deci, asigură 700 de euro (… pe metru pătrat n.r.) și diferența trebuie plătită de către primărie și, ulterior, recuperată de la oameni.
Programul Național de Consolidare acoperă, aproximativ, din nevoie, cam 80 – 90% din total nevoie este acoperită de program, diferența – după caz, iarăși, de la 10 – 20%, trebuind a fi recuperată de la oameni”, a explicat șeful AMCCRS, pentru București FM.
Pentru a repara inechitățile dintre proprietarii ale căror clădiri au fost incluse, pentru consolidare, în PNRR și cei ale căror imobile au fost incluse în Programul Național de Consolidare, Municipalitatea va finanța, printr-un program propriu o parte din cota de contribuție a proprietarilor din cele 14 clădiri rezidențiale a căror consolidare urmează a fi finanțată prin PNRR.
Dar, deocamdată, nu se știe cât va finanța Primăria Capitalei și cât vor trebui să plătească proprietarii. Un proiect de hotărâre în acest sens ar putea fi supus adoptării de către CGMB, abia în septembrie.
„Acum, se pune problema creării unei echități între condițiile din PNRR – condițiile de care pot beneficia cetățenii, și condițiile din Programul Național de Consolidare.
Și, în acest sens, Primăria Municipiului București urmează să aprobe un Program local de cofinanțare, astfel încât să se creeze o echitate între cele două programe, din perspectiva condițiilor financiare.
Cu alte cuvinte, pe lângă cei 700 de euro, pe care îi dă, astăzi, PNRR, prin Ministerul Dezvoltării, va mai exista o sumă, pe care o va suporta, din bugetul local, Primăria Municipiului București, fără recuperare de la proprietari, și va rămâne și o a treia parte, care se va recupera de la proprietari.
Cât va fi, efectiv, cuantumul? Noi o să avem niște propuneri. Avem niște scenarii de lucru, o să le propunem Consiliului General. Și, în funcție de cum vor decide, vom putea să venim, după aprobarea Consiliului General, cu un răspuns concret, cât anume se acoperă”, a declarat domnul Răzvan Munteanu, pentru BucureștiFM.
Însă, costurile consolidării ar putea fi echivalente cu acela al unui pachet de țigări pe zi, conform șefului de la AMCCRS.
Reporter: „Domnule director, credeți că această sumă de bani, pe care proprietarii trebuie să o dea și ei, la consolidare, din ce știți dumneavoastră, din cazurile pe care le aveți, constituie o piedică, constituie o problemă? Oamenii sunt speriați sau nu sunt de acord să plătească acești bani”?
Răzvan Munteanu: „Sunt câteva cazuri punctuale, care ne-au ridicat această situație, legată condițiile diferite dintre cele două programe de finanțare. Și, tocmai pentru că am înțeles nevoia oamenilor, venim cu această propunere. O să venim, în fața Consiliului, cu această propunere, tocmai pentru a reduce presiunea pe cetățeni.
Odată aprobat acest Program local de cofinanțare al PNRR-ului, vor fi condiții acceptabile , din punct de vedere financiar, spun eu, pentru majoritatea cetățenilor. Nu discut unul – două cazuri sociale,mdar cetățenii vor vor putea să ducă, va fi la nivel de un pachet de țigări pe zi costul consolidării, dacă vreți”.
În context, ar trebui menționat faptul că PNRR s-a încheiat în 2022, iar proiectele derulate pe fonduri din acest program trebuie să se încheie până la finele lui 2026. Având în vedere durată lucrărilor de execuție pentru consolidarea unei clădiri ar putea exista riscul pierderii finanțării.
