București, capitală europeană
Care sunt planurile pentru București, care sunt primii pași pe care i-a făcut de la preluarea noului mandat în direcția implementării acestora și cum și-a propus să rezolve problemele urgente ale Capitalei și dacă la ora actuală Bucureștiul este o capitală europeană am aflat #InComunitate de la Nicușor Dan, primarul Bucureștiului.
„Sunt mai mulți indicatori de calitate a vieții. Din punctul de vedere al siguranței, de exemplu, Bucureștiul este în topul capitalelor europene. Din punctul de vedere al apei calde, nu este. Din perspectiva traficului, suntem așa și așa, adică suntem o capitală mai aglomerată decât ar putea să fie. Dacă ne uităm de cât de aproape este școala de locuința unor bucureșteni din nou nu suntem, adică am avut o dezvoltare urbană, care n-a respectat niște principii și ne-am trezit cu niște cartiere sau niște dezvoltări care nu au școli și grădinițe în apropiere.
(…)Avem în lucru mai multe strategii. Cea mai importantă este Planul Urbanistic General. Așa cum spuneam, să dăm niște reguli de dezvoltare pentru că e nevoie ca Bucureștiul să se dezvolte. E nevoie să se construiască locuințe. E nevoie să se construiască clădiri de birouri în București. E nevoie să se construiască un mare centru expozițional, e nevoie de un mare centru sportiv. Toate astea trebuie să se facă cu cap și ăsta este Planul Urbanistic General și, în paralel, avem alte documente. Unul este Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, unul este așa numitul SIDU, unul este un Planul pentru Calitatea Aerului.”
Traficul bucureștean, o poveste fără sfârșit
„Avem o sursă a acestui trafic, este dezvoltarea urbană care a fost scăpată de sub control 20 de ani, în București.”, ne-a spus edilul Bucureștiului, Nicușor Dan. Soluții miraculoase nu există, dar există măsuri care să regleze această problemă.
„E important ca de acum încolo dezvoltarea acestuia să fie conform principiilor urbanismului, care e o știință pe care profesioniștii o cunosc de zeci de ani.
(…)Soluția la care au recurs orașele occidentale, singura care funcționează, după ce și ei au greșit, este să încurajăm transportul public. După cum știți, am adus prima oară, după ’89, 100 de tramvaie în București, 100 de autobuze electrice, 100 de troleibuze. Eu sunt foarte fericit că avem o creștere continuă a numărului de oameni care folosesc transportul public. În 3 ani, 40 % e mult.”
Mobilitatea urbană, o strategie pentru încurajarea folosirii transportului în comun
Probabil că singura strategie care ar putea salva capitala de la colaps în zona traficului este strategia de mobilitate, care presupune încurajarea bucureștenilor în a folosi cu încredere transportul public. Pentru asta e nevoie de o îmbunătățire atât a infrastructurii, cât și a parcului auto.
„Pe 16 septembrie, se pune în dezbatere publică Ghidul pentru Fonduri Europene pe Mobilitate pe București – Ilfov. Avem proiecte pregătite. Sper ca apelul să se lanseze în decembrie și să putem să aplicăm, cam 1,5 miliarde euro, 250 de noi tramvaie și să facem și toți kilometri de linie de tramvai, 50 de km care nu au fost modernizați, astfel încât să sporim viteza de deplasare pe tramvai. Rezolvăm și problema lipsei aerului condiționat. De asemenea, 100 de troleibuze, avem deja proiectul pregătit pentru asta. Asta e partea de transport public, după care pe partea de semaforizare, (…)aproximativ în 3 ani, din momentul ăsta, o să avem acel sistem cu semafoare cu camere în intersecții, conectate cu un sistem central, care să ia decizii în timp real .”
Patinoarul Flamaropol
O veste bună pentru locuitorii Bucureștiului este că, în sfârșit, vor avea un patinoar.
„Suntem în cele 4 luni de proiectare.”, ne-a spus Nicușor Dan, primarul Municipiului București, care a mai adăugat:
„Când se vor termina cele patru luni de proiectare, avem banii ca să continuăm lucrarea. Cam în 2 ani, de acum, o să avem patinoarul cu bazin de înot de lângă el, sală de recuperare și toate obiectivele care sunt acolo.”
Calitatea aerului depinde de trafic, termie și de existența spațiilor verzi
Ce fel de aer respirăm? O întrebare la care indicii pentru calitatea aerului nu oferă prea des valori pozitive. Lucrurile se îndreaptă, totuși, în direcția bună.
„Sunt trei factori importanți, unul este traficul și am vorbit să încercăm să reducem cât mai mult traficul și o să încercăm să îndreptăm lumea către transportul public, către bicicletă. A doua componentă este cea de termie. O componentă importantă, din poluarea din București, este dată de încălzirea individuală. De asta e important că am reușit să salvăm sistemul de încălzire centralizată, pentru că dacă am fi avut 550.000 de noi centrale de apartament, calitatea aerului ar fi fost mult mai proastă. A treia componentă, foarte importantă, spațiile verzi, pentru că Bucureștiul, în special de când a început această speculă imobiliară, a pierdut într-una spații verzi pe care ar fi trebuit să le păstreze. Și da, e foarte important și în litigiile pe care le-am avut și în Planul Urbanistic General pe care îl facem, să păstrăm toate acele spații verzi pe care încă le avem și să vedem cum putem să organizăm alte spații verzi.
