Primăria Capitalei testează combaterea țânțarilor cu drone.
Pentru a interveni mai eficient împotriva larvelor de țânțari, în zonele malurilor de lac, Municipalitatea vrea să închirieze, prin Compania Municipală Eco Igienizare, înființată de către Gabriela Firea, drone, care se folosesc pentru aplicarea tratamentelor în agricultură.
„Pentru a combate țânțarii, nou avem tratamente pe larve și tratamente pe țânțari. Și e mult mai eficient să combați larvele, decât să umbli prin copăcei după țânțari, mai bine îi distrugi cât sunt în stadiul de larvă.
Larvele stau în ape mici, cum sunt lacurile din București și ne-am confruntat cu problema că sunt maluri de lac care sunt inaccesibile pentru operatorii umani care se duceau să dea cu respectivele substanțe. Și, atunci, am gândit soluția asta, care se folosește în agricultură, care se folosește și pentru țânțari, în alte locuri, de a stropi cu dronă”, a declarat Nicușor Dan, în Parcul Cișmigiu.
Pe o ploaie deasă, o firmă de drone din agricultură a testat, astăzi stropirea malurilor Lacului din Cișmigiu, cu apă provenită chiar din lac.
„În acest moment, suntem într-o testare a eficienței acestor tratamente. Planul pentru anul viitor este, probabil, să închiriem serviciile de utilizare a acestei drone, a unor drone. Dronele sunt operate de un pilot autorizat. Avem nevoie să testăm, să vedem dacă lucrurile funcționează, dacă cuiburile larvicidare sunt distruse, dacă avem rezultate mai bune pe combaterea larvelor de țânțari.
Și, după aceea, ne vom gândi și la investiții. În acest moment, testăm și vom aplica tratamente, atât cu operatori umani, cât și cu ajutorul dronelor”, a declarat Roxana Șunică, șefa Direcției de Servicii Publice din Primăria Capitalei.
În schimb, edilul șef spune că nu știe dacă gradul de curățenie al apei din lacurile bucureștene are vreo influență asupra înmulțirii populației de țânțari.
Iar șefa Serviciilor Publice din Primăria Capitalei susține că cetățenii trebuie să nu mai țină apă în farfurioare și că țânțarii s-ar dezvolta din cauza florilor aduse în Cimitire și puse în recipiente cu apă.
Reporter: „Domnule primar, în afară de aceste tratamente anti țânțari, care trebuie efectuate, altceva se mai poate face împotriva țânțarilor, pentru că specialiștii vorbesc despre apele murdare, stătute, avem, aici, în spate, o baltă, nici lacul Herăstrău nu a arătat foarte bine, anul acesta? ALPAB poate să facă ceva, în sensul acesta? Să curățăm puțin lacurile, ca să nu mai fie un mediu atât de propice pentru țânțari?”
Nicușor Dan: „Nu știu dacă asta are sau nu are influență, adică cât de curată sau murdară este apa.
După cum ați văzut, în lacurile din parcurile noastre, de exemplu în Tineretului, am pus acele mici fântâni, care să aereze apa și, în felul ăsta, să mai distrugă din microorganisme”.
Roxana Șunică: „Țânțarii au un mediu propice de a se dezvolta în apele băltite, de mică adâncime.
Tocmai de aceea și tratamentele de larvicidare se aplică pe marginea Lacului.
Ceea ce am putea face cu toții, pentru a preveni, ar fi ca fiecare dintre noi, în gospodării, în spațiile pe care le avem, să ne asigurăm că nu avem spații în care apa băltește – farfurioare, cauciucuri, astfel de zone.
De-aia, dacă vă duceți într-un cimitir – acolo sunt multe flori puse în ghivece cu apă, acolo veți găsi foarte mulți țânțari.
Un țânțar adult trăiește o lună și jumătate. Într-o luna și jumătate, poate depune până la 600 de ouă. Dacă nu are unde să le depună, aceste larve nu vor deveni țânțari adulți”.
