Află care sunt noile reglementări care vor transforma sau nu sistemul educațional!
Articol de Vicentiu Andrei, 25 septembrie 2024, 08:35 / actualizat: 1 octombrie 2024, 8:36
Noul an școlar aduce cu el o serie de schimbări în sistemul educațional din România. De la controversele privind camerele de detenție pentru elevii indisciplinați, până la reformele în organizarea examenului de bacalaureat, aceste măsuri încearcă să modifice semnificativ modul în care educația ajunge și este percepută în școli. Cu toate acestea, multe dintre ele au stârnit deja dezbateri aprinse între profesori, părinți și experți în educație. Am discutat #InComunitate despre toate acestea cu Mihai Peticilă, jurnalist și fondator EduPedu.
Este camera de detenție o soluție sau un risc?
Una dintre măsurile cele mai discutate, în spațiul public, este introducerea camerei de detenție, o soluție menită să ofere profesorilor un instrument pentru gestionarea elevilor problemă. Deși nu a fost oficial numită astfel de către Ministerul Educației, conceptul a fost inspirat de modelul american, în care elevii care deranjează orele sunt izolați într-un spațiu special. Această idee, deși privită de unii ca fiind necesară, ridică totuși semne de întrebare în privința eficienței sale.
„Camera de detenție nu a fost definită de Ministerul Educației sau de către Inspectorate drept camere de detenție, ci a apărut în discuția publică sub această denumire pentru că, la un moment dat, s-a pus problema înființării unui 
spațiu în care să fie duși elevii care deranjează orele. În aceste camere, așa cum au fost ele reglementate de către minister, in regulamentul de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ. elevul este luat din clasă și trimis acolo să stea sub supravegherea altui profesor cu cameră de supraveghere pornită cu sunet și cu video și să facă alte activități decât ar fi făcut în clasă.
(…)Nu este încă foarte clar cum se va aplica ea și care va fi efectul ei, pentru că s-ar putea ca unii să o considere o scăpare, pentru că nu se pun absențe în momentul în care sunt trimiși acolo, s-ar putea să o considere o joacă, să facă club acolo.”, a explicat Mihai Peticilă.
Provocările camerei de detenți nu se opresc aici. Implementarea cu succes a acestei măsuri depinde de un dialog deschis între școală și părinți, iar lipsa unei comunicări eficiente ar putea transforma camera de detenție într-o sursă de conflicte.
„Probabil că părinții vor înțelege, atâta timp cât sunt oameni de înțeles și de cum vor percepe măsura asta, din explicațiile pe care le va da școala. Va conta foarte mult ce se întâmplă în momentul în care ei vor fi anunțați că acel copil, copilul lor, a ajuns în această cameră, pentru că dacă un părinte vine cu o falcă în cer și cu una în pământ la director și zice „te dau în judecată că mi-ai „arestat” copilul”, atunci avem o discuție care se va duce în alte zone.”, a subliniat Mihai Peticilă.
Bacalaureatul 2024 – reorganizare influențată de temperaturile foarte mari
Problemele legate de disciplină nu sunt singurele care au dat naștere dezbaterilor. O altă schimbare semnificativă este reorganizarea examenului de bacalaureat, care va fi împărțit în două etape. Probele de competențe se vor desfășura în timpul iernii, iar cele scrise în iunie, o măsură luată pentru a evita temperaturile ridicate din luna iulie. Cu toate acestea, măsura nu vine fără provocări organizatorice.
Pentru a doua oară, în istoria recentă, se organizează bacalaureatul în două etape. Probele de competențe, se organizează în iarnă, s-a mai făcut așa în 2018. Pentru prima dată însă, probele scrise vor avea loc în timp ce în școli sunt în continuare ore, adică pe 10 iunie, deși cursurile anului școlar se încheie pe 20 iunie.
Astfel, elevii de clasa a IX-a, a XX-a și a XI-a vor continua să participe la cursuri în timp ce colegii lor din clasa a XII-a susțin examenele.(…)România a luat decizia asta din cauza schimbărilor climatice, adică s-a pus problema că se încălzește foarte tare în luna iulie” a explicat Mihai Peticilă.
Această schimbare a generat deja controverse în mediul școlar. „A existat un protest, al profesorilor de la Colegiul Național Sfântul Sava, care au subliniat că noua structură a bacalaureatului va genera haos în școli. Profesorii nu pot să fie implicați în același timp în examene și în predarea la alte clase.” a mai adauăt Mihai Peticilă
Problemele spațiului în școli și impactul asupra calității educației
Între timp, multe școli din România se confruntă cu o altă problemă acută: lipsa de spațiu. Creșterea numărului de elevi în clasele pregătitoare a forțat multe instituții să desființeze laboratoarele de fizică, chimie și biologie, limitând astfel accesul elevilor la resurse educaționale critice.
„Laboratoarele au fost desființate pentru a face loc claselor pregătitoare, în special în orașe, unde s-a înregistrat o creștere demografică. Clasele pregătitoare nu pot fi amplasate la etaj, din cauza scărilor, așa că multe școli au fost nevoite să transforme spațiile destinate laboratoarelor în săli de clasă. Acest lucru a afectat calitatea educației, iar lipsa spațiului a devenit o problemă tot mai acută,” a menționat Peticilă.
Meditațiile cu profesorul de la clasă
O altă problemă spinoasă este cea a meditațiilor oferite de profesori propriilor elevi, o practică ce ridică întrebări serioase legate de etică și integritate. Ministerul Educației a interzis profesorilor să ofere meditații elevilor din clasele la care predau, însă există scăpări în aplicarea acestei măsuri.
„ În tema meditațiilor nu este nicio schimbare. Se aplică și prin regulament ce scrie în lege, că profesorii nu au voie să facă meditații cu elevii de la clasă și există o chestiune care ține de integritate. În momentul în care intervine banul, în relația dintre elev și profesorul de la clasă, atunci relația se pervertește. A fost demonstrată asta în timp. Poate sunt profesori care nu au problema asta, dar majoritatea au favorizat sau defavorizat copiii cu care făceau sau nu făceau meditație, și asta a dus la această măsură. E o chestiune de integritate.” a explicat Mihai Peticilă.
Cu toate acestea, există și scăpări în aplicarea acestei măsuri, iar profesorii pot găsi soluții pentru a ocoli interdicția. Dacă un profesor lucrează într-un centru de meditații sau afterschool, iar elevul său ajunge la același centru, relația contractuală nu este considerată încălcare a regulamentului.
“(…)Nu poate să intervină nimic în chestiunile care se întâmplă pe piața concurențială”, a subliniat Mihai Peticilă.
Reglementări stricte în utilizarea telefoanelor mobile
În încercarea de a limita distragerile în clasă, noile reglementări privind utilizarea telefoanelor mobile în școli oferă școlilor mai mult control asupra accesului elevilor la aceste dispozitive.
„Telefoanele copiilor sunt mult mai atractive decât orice ar spune profesorul. Profesorul intră într-o competiție total inegală cu aceste dispozitive. Multe țări au luat decizia asta, să nu lase copii cu telefoane în școală. Și noi, acum, prin această reglementare se oferă școlilor posibilitatea să spună – stop telefoane la poartă sau la intrarea în școală uite aici rastel ,aici le puneți și le luați la plecare sau să fie în fiecare clasă câte un dulăpior. Nu este o modificare foarte mare aici, pur și simplu s-a reglementat și s-au pus niște detalii mai bine”, a precizat Mihai Peticilă, jurnalist și fondator Edupedu.
Sunt toate aceste măsuri suficient de bune, astfel încât să influențe în bine învățământul românesc? Lăsăm viitorul să ne răspundă.
