VIDEO: Află de ce se fac demersuri ca râul Dâmbovița să devină persoană juridică

O propunere lansată în cadrul Dâmbovița Delivery 2024, ar putea schimba viitorul râului Dâmbovița.

Articol de Monica Liche, 7 octombrie 2024, 17:09

Este posibil ca Dâmbovița să primească statutul de persoană juridică, cu drepturi proprii, protejate de un tutore, până în anul 2040. Am discutat #ÎnComunitate despre acest demers, cu Teodor Frolu, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, și cu Laura Petrescu, avocat și ambasador al Pactului Climatic European.

Râul Dâmbovița cu drepturi proprii

Conceptul acestui demers este recunoașterea râului ca o persoană juridică, ale cărei drepturi ar fi protejate de un tutore. Dacă inițiativa va fi adoptată, râul ar beneficia de protecție împotriva abuzurilor și de dreptul la sănătate, similar cu drepturile fundamentale pe care le au oamenii sau persoanele juridice.

„Atâta timp cât companiile, care sunt entități, cu atât mai mult fictive, câtă vreme ele reprezintă doar consacrarea unor drepturi și obligații, într-o sferă de asociere sau mai bine zis a unor raporturi între oameni, îți trebuie multă imaginație, mai ales dacă nu ești un profesionist al dreptului să ți-o imaginezi în noțiunea de persoană, cu atât mai mult, aceste ecosisteme, aceste forme ale naturii, care pot fi atât natura în ansamblul său, cât și ecosisteme locale, cum ar putea fi Dâmbovița, de la izvoare până la vărsare, sau chiar și specii de animale sau animale propriu-zis, pentru că nici niciuna nu este ignorată în această teorie a drepturilor naturii, cu atât mai mult aceste entități vii, din toate punctele de vedere, putem să ne gândim și să le construim această ficțiune juridică, de a fi titulare de drepturi și obligații proprii.” -Laura Petrescu

Soluții bazate pe natură

Pentru a răspunde provocărilor climatice și urbane este nevoie de soluții bazate pe natură. Teodor Frolu a explicat că este esențial ca oamenii să vadă natura ca pe un partener, nu ca pe o resursă de exploatat. Soluțiile urbane moderne trebuie să fie integrate cu mediul natural pentru a asigura un echilibru sustenabil.

„Tot acest demers are în centru o calitate a vieții, a noastră. În tot acest proces nu este despre reglementări. Sigur că ai nevoie de ele, că fără ele nu vei ajunge acolo. dar tot acest proces are în prim-plan oamenii, comunitatea, calitatea vieții, calitatea hranei, calitatea aerului pe care îl respiri în într-un oraș. Cred că aici trebuie să fim mult mai atenți și din cauza asta mai prezenți.”- a precizat Teodor Frolu.

Pactul Climatic European

Laura Petrescu, avocat și ambasador al Pactului Climatic European, a subliniat rolul cetățenilor în conștientizarea problemelor climatice și implicarea lor voluntară în inițiative de mediu.

„Pactul Climatic European este o inițiativă a Uniunii Europene, o inițiativă de așa zis Soft Law, prin care atrage cetățenii, din diverse profesii, medii culturale și așa mai depart care, voluntar, își asumă misiunea de a conștientiza comunitatea din apropierea lor cu privire la urgența climatică, cu privire la problemele pe care aceasta le pune, și prin aceasta speră Uniunea Europeană și considerăm noi că și reușește, într-o oarecare măsură, să aducă pe masa discuțiilor, în fața unu număr cât mai mare de oameni, această situație.”– a precizat Laura Petrescu,

Dâmbovița în Bucureștiul anilor 2040

În cadrul evenimentului Dâmbovița Delivery 2024 imaginația participanților a pusă la treabă. Acestora li s-a solicitat să facă un salt în timp și să-și imagineze cum ar putea arăta Dâmbovița și Bucureștiul în anul 2040. În viziunea acestora, râul ar deveni un element central al orașului, fără margini de beton, integrat perfect în peisajul urban, având atât o funcție ecologică, cât și una turistică.

„Dâmbovița, în 2040, este deja un ecosistem, nu are margini betonate, ceea ce se pare că ulterior se discută, deservește foarte multe funcții și ca să rezum, când cineva care nu locuiește în București, vine în București, între altele, să vadă și Dâmbovița. Atunci va fi și obiectiv turistic și, să zicem, deservent al multiplelor funcționalități”, a explicat Laura Petrescu.

Teodor Frolu a subliniat că soluțiile naturale, cum ar fi utilizarea vegetației pentru a reduce temperaturile în zonele urbane, pot avea beneficii nu doar estetice, ci și funcționale pentru orașe, și contribuie la sănătatea și bunăstarea locuitorilor:

„Acest lucru banal de simplu și anume o umbră de pom peste un luciu de apă, creează o diferență de temperatură de 3 – 4 °C. Gândiți-vă că devine Dâmbovița un fel de aer condiționat, care traversează Bucureștiul, de la un capăt la altul.”

„ (…)Ne propunem să recuperăm această valoare a râului de a fi un loc care inspiră, care aduce sănătate, care lucrează mai aproape de noi ca organism și care, ca să poată să fie viu, ca să zic așa, tot metaforic, trebuie să avem grijă de el de la izvoare și până la vărsare.”, a mai adăugat Teodor Frolu.