Accesul facil la servicii de specialitate, esenţial în lupta împotriva diabetului zaharat

România se confruntă cu o distribuire neuniformă a numărului de specialişti în diabet la nivel naţional, ceea ce conduce la dificultăţi pentru persoanele cu diabet din anumite regiuni ale ţării în a beneficia de un consult de specialitate.

Articol de arionmihaela, 14 noiembrie 2024, 12:19

În fiecare an, pe 14 noiembrie, la nivel global, se marchează Ziua Mondială a Diabetului, o campanie iniţiată de Federaţia Internaţională de Diabet pentru a aduce în prim-plan complexitatea acestei afecţiuni cronice grave, care reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică.

Anul acesta, campania globală pune accentul pe aspecte esenţiale şi adesea neglijate ale vieţii cu diabet: calitatea vieţii şi bunăstarea fizică şi mentală a persoanelor afectate. Mai mult decât controlul glicemic, se subliniază importanţa unei abordări integrate care să acopere atât aspectele medicale, cât şi cele sociale şi psihologice.

Cele mai recente date ale Federaţiei Internaţionale de Diabet estimează 537 de milioane de cazuri de adulţi cu diabet la nivel mondial (în 2021), iar proiecţiile specialiştilor indică o creştere la aproximativ 643 de milioane de cazuri până în 2030, respectiv 783 de milioane până în 2045, în lipsa unor măsuri coordonate care să limiteze creşterea prevalenţei diabetului.
Diabetul zaharat în România, în continuare mult sub-diagnosticat

În România, se estimează că 11,6% din populaţia adultă suferă de diabet zaharat, iar 16,5% se află în stadiul de prediabet, conform datelor singurului studiu de prevalenţa diabetului în România – studiul epidemiologic PREDATORR, realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în perioada 2012-2014.

Datele oficiale ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată însă că doar aproximativ 1,3 milioane de persoane cu diabet se află sub tratament în cadrul Programului Naţional de Diabet Zaharat. Acestea înseamnă doar puţin peste jumătate din totalul cazurilor de diabet estimate, adică 6,46% din populaţie (faţă de 11,6%), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică pentru anul 2023.

Restul de cazuri care nu se află în evidenţa CNAS reprezintă fie persoane care nu urmează tratament farmacologic prin Programul Naţional de Diabet Zaharat, fie cazuri nediagnosticate, ceea ce confirmă şi în România tendinţa de la nivel global, care estimează că aproximativ 1 din 2 cazuri de diabet rămân nediagnosticate sau nu urmează un tratament împotriva diabetului.

În timp ce la nivel naţional, persoanele diagnosticate cu diabet zaharat reprezintă 6,46% din populaţia României, la nivel judeţean se observă variaţii semnificative ale acestui indicator. În două judeţe, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet depăşeşte 10% din populaţie: Bihor (14,8%) şi Satu-Mare (10,5%). La polul opus, în şapte judeţe, procentul este sub 5%: Ilfov (2,6%), Giurgiu (3,3%), Bistriţa-Năsăud (4,3%), Sălaj (4,6%), Suceava (4,6%), Arad (4,8%) şi Tulcea (4,9%).

Îngrijirea persoanelor cu diabet în România, realizată exclusiv de medici cu specialitatea de diabet zaharat, o particularitate în rândul statelor membre ale Uniunii Europene

În România, îngrijirea persoanelor cu diabet este asigurată de medici specializaţi în diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, o particularitate în raport cu alte state ale Uniunii Europene, care se traduce printr-o calitate superioară a îngrijirilor oferite.

Ţara noastră se numără astfel printre puţinele state la nivel mondial unde funcţionează specialitatea de diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice ca specialitate de sine stătătoare, dedicată exclusiv îngrijirii persoanelor cu diabet şi complicaţii ale diabetului.

Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor din România, la începutul anului 2023, aveam 1070 de medici diabetologi în activitate sau în formare: existau 867 de autorizaţii de liberă practică eliberate pentru specialişti şi medici primari în această specialitate, iar 203 medici rezidenţi se aflau în formare pentru a deveni diabetologi.

În 2023, cheltuielile directe pentru îngrijirea persoanelor cu diabetul zaharat în România, suportate prin Programul Naţional de Diabet Zaharat (nu sunt luate în calcul costurile legate de spitalizări), au totalizat aproximativ 2,6 miliarde de lei.

Distribuţia acestor fonduri a fost următoarea:

– medicamente (92,13%)

– teste de automonitorizare a glicemiei pentru pacienţii trataţi cu insulină (4,80%)

– dispozitive medicale precum pompe de insulină şi senzori de monitorizare glicemică continuă (0,81%)

– consumabile pentru aceste dispozitive (2,15%)

– consumabile pentru măsurarea valorilor HbA1c (0,11%).

Accesul la servicii medicale specifice oferite de un medic diabetolog, deficitar în anumite judeţe la nivel naţional

România se confruntă cu o distribuire neuniformă a numărului de specialişti în diabet la nivel naţional, ceea ce conduce la dificultăţi pentru persoanele cu diabet din anumite regiuni ale ţării în a beneficia de un consult de specialitate.

Potrivit datelor analizate de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, cel mai bun acces la un specialist diabetolog în România este în Municipiul Bucureşti (6.980 locuitori/medic diabetolog), urmat de judeţele Bihor (8.000 locuitori/medic diabetolog), Timiş (11.026 locuitori/medic diabetolog), Cluj (11.319 locuitori/medic diabetolog), Iaşi (13.347 locuitori/medic diabetolog) şi Dolj (14.986 locuitori/medic diabetolog). Tot aici se înregistrează şi cel mai mic număr mediu de pacienţi trataţi de un medic diabetolog, astfel: Municipiul Bucureşti (686 pacienţi/medic), urmat de judeţele Iaşi (786 pacienţi/medic), Cluj (810 pacienţi/medic), Timiş (839 pacienţi/medic) şi Dolj (1.162 pacienţi/medic).

În contrast, judeţele cu cel mai mic număr de diabetologi raportat la numărul de locuitori sunt Ialomiţa (125.408 locuitori/medic diabetolog), Ilfov (108.541 locuitori/medic diabetolog), Sălaj (82.667 locuitori/medic diabetolog) şi Călăraşi (82.196 locuitori/medic diabetolog). Totodată, cel mai mare număr mediu de pacienţi per medic diabetolog se întâlneşte în judeţele Ialomiţa (6.869 pacienţi/medic), urmat de Călăraşi (4.511 pacienţi/medic), Argeş (4.159 pacienţi/medic), Sălaj (3.803 pacienţi/medic) şi Prahova (3.638 pacienţi/medic).

„Accesul populaţiei la un medic diabetolog este esenţial pentru depistarea precoce şi tratamentul persoanelor cu diabet, contribuind astfel la îmbunătăţirea prognosticului şi la reducerea impactului diabetului asupra societăţii per ansamblu. De Ziua Mondială a Diabetului 2024, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice subliniază încă o dată importanţa asigurării unui acces uniform la specialişti diabetologi, în fiecare judeţ al României, în conformitate cu numărul locuitorilor, astfel încât persoanele cu diabet să beneficieze neîntârziat de îngrijire de specialitate. Lupta eficientă împotriva diabetului zaharat înseamnă în primul rând acces adecvat la servicii medicale de calitate şi la specialişti, iar resursa umană este vitală în acest sens.”, a precizat prof. univ. dr. Bogdan Timar, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului 2024, joi, 14 noiembrie, Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice (SRDNBM) organizează un „maraton” de conştientizare, informare şi educaţie medicală menit să aducă în atenţia populaţiei generale şi a publicului profesionist deopotrivă, problematica complexă a diabetului zaharat.

Timp de 24 de ore, SRDNBM oferă în cadrul „MARATONULUI în DIABET” transmisiuni video pe multiple canale, destinate informării şi conştientizării cu privire la diabetul zaharat, precum şi sesiuni ştiinţifice dedicate exclusiv profesioniştilor din sănătate, respectiv medicilor diabetologi şi din specialităţi conexe pe tematici de actualitate, de interes pentru practica clinică.