Bine de citit: „Vidra care voia să știe tot”
Articol de razvanursuleanu, 4 decembrie 2024, 09:26
Extraordinar, câte asemănări între comportamentul vidrelor de mare din această carte și cel al unor tătici pe care îi cunosc personal (firește că nu voi divulga vreun nume de tătic, dar am exemple concrete și va trebui să mă credeți pe cuvânt).
În primul rând, felul în care servesc masa ambele categorii menționate. Vidrele de mare plutesc pe spate, țin mâncarea pe burtă (pește sau scoici) și o molfăie tacticos. Tăticii respectivi stau de asemenea pe spate și se uită la televizor, țin mâncarea tot pe burtă (un bol cu pufuleți cu cașcaval, o farfurioară cu sticksuri, o pungă cu chipsuri etc) și o molfăie și ei fericiți.
Apoi faptul că, și unii și alții, au impresia că le știu pe toate. Pe toate adică pe toate câte sunt în lume, nu există întrebare la care să nu vină imediat cu un răspuns. În carte îl avem pe Moșu, cea mai în vârstă vidră din grup, nici nu apucă bine vreo vidră mai mititică să întrebe ceva că Moșu a și venit cu un răspuns, fie el practic sau teoretic. În lumea oamenilor îi avem pe acești tătici menționați anterior, care dacă nu e nimeni acasă și nu mai au pe cine să ilumineze la minte în interiorul locuinței, se reped în cel mai apropiat parc unde se apucă să ofere lămuriri de mare interes pentru oricine trece pe acolo și crede că are vreo șansă să se plimbe fără a fi deranjat.
Din fericire, Jill Tomlinson a scris cartea “Vidra care voia să știe tot” pentru cei mici, pentru copii și pentru puii de vidră, iar nu pentru adulții molfăitori de pufuleți, așa că personajele cu adevărat importante sunt vidrele Patty și Bobby. Și bineînțeles cea mai mică vidră din lume, Molly.
Molly este deocamdată prea mică pentru a fi interesată de altceva în afară de mâncare, dar Patty este de o curiozitate nemaipomenită și nici măcar Moșu cel atotștiutor nu poate să o lămurească pe deplin atunci când Patty se apucă să întrebe despre lumea în care trăiește și mai ales despre ce se întâmplă dincolo de mare.
Firește că doar o călătorie o poate ajuta pe Patty să afle toate aceste taine, dar această călătorie va fi una… un pic diferită față de călătoriile și aventurile cu care copiii sunt obișnuiți din cărțile pe care le citesc. Vă asigur că veți avea parte de o mare surpriză!
Mă gândesc, chiar înainte ca voi să începeți să citiți “Vidra care voia să știe tot”, să vă rog să încercați să răspundeți la una dintre întrebările pe care Patty i le-a adresat Moșului la un moment dat.
“…de ce ni se spune vidre de mare? Noi nu le spunem oamenilor Oameni de Pământ…”
Ei? Ce ziceți dragi copii? Aveți oare un răspuns la această întrebare grozavă? Pentru că nici măcar Moșu, chiar atât de atotcunoscător pe cât crede el că este, nu a știut să răspundă, nici măcar parțial…