Reabilitarea termică a blocurilor progresează în Sectoarele 2 și 4 | AUDIO

Directiva Uniunii Europene 844 impune, încă din 2018, tuturor statelor membre să elaboreze strategii de renovare pe termen lung pentru a sprijini renovarea clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, pentru a le transforma, până în 2050, în clădiri cu eficiență energetică ridicată și decarbonizate.

Articol de Mircea Apostolescu, 4 decembrie 2024, 16:57

În București, însă, reabilitarea termică, aflată în competența primăriilor de sector, a mers cu viteze diferite. Dacă, în Sectorul 1, o mare parte dintre blocurile de locuințe a fost reabilitată, până în 2015, în alte sectoare reabilitarea termică este, încă, în plină desfășurare.

Foto: Primaria Sectorului 5

Una dintre cauzele esențiale ale acestei situații a fost posibilitatea diferită, în funcție de bugetul fiecărui sector, de a finanța reabilitarea termică.
Spre exemplu, progresul din Sectorul 1, de până în 2015, s-a datorat faptului că Primăria condusă de edilul Andrei Chiliman, a finanțat în întregime lucrările de reabilitare termică, fără a cere bani de la asociațiile de proprietari.

Primarul Rareș Hopincă vrea să reabiliteze minimum 100 de blocuri pe an.

În Sectorul 2, mai sunt de reabilitat circa 600 de blocuri de locuințe. In acest moment, se află în lucru 80 de blocuri. Pentru alte 72 de blocuri, lucrările vor demara în această primăvară, iar, până la sfârșitul anului, alte 78 de blocuri vor fi pregătite pentru începerea lucrărilor.
În acest mandat, pot fi reabilitate minimum 100 de blocuri pe an, conform primarului Rareș Hopincă.

Reporter: „Domnule primar, reabilitarea termică este un subiect de mare interes pentru cetățeni. Cum stăm cu reabilitarea termică a blocurilor, în Sectorul 2”?

Rareș Hopincă: „Noi mai avem, după calculele noastre, aproximativ 600 de blocuri de locuințe de reabilitat, în Sectorul 2. În acest moment, lucrăm la 80 de blocuri. Vor fi finalizate într-un termen relativ scurt.
Avem încă 72 de blocuri de locuințe pregătite, cu absolut tot ceea ce este necesar, autorizație de construire, contract de proiectare, contract de execuție lucrări. Deci, la 72 , în această primăvară.
Și, spre sfârșitul anului, vor mai fi gata încă 78 de blocuri de locuințe pentru începerea lucrărilor.
Eu cred că un ritm de minimum 100 de blocuri pe an, în acest mandat, poate fi unul realist. Sigur, cu condiția ca bugetul sectorului să nu fie alterat de alte sisteme de calcul sau de redistribuirea acestuia”, a declarat, pentru București FM, Rareș Hopincă.

Sursele de finanțare pentru reabilitarea termică a blocurilor provin atât din fonduri europene nerambursabile, cât și dintr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiții și de la bugetul local.

Reporter: „Voiam să vă întreb care sunt sursele de finanțare, adică numai de la bugetul local, poate fonduri europene”?

Rareș Hopincă: „În acest moment, din cele 80 de blocuri la care se lucrează, 24 de blocuri sunt prin PNRR, Programul Național de Redresare și Reziliență, iar restul sunt finanțate printr-un credit contractat de la Banca Europeană de Investiții și din bugetul local.
De asemenea, am semnat un contract de finanțare cu Ministerul Dezvoltării, care mai asigură o parte din finanțarea necesară pentru blocurile ce vor începe, în perioada următoare. Și mai avem, ca sursă alternativă, și bugetul local.
Deci, spun eu că avem asigurat un mixer de finanțare optim, astfel încât lucrările să poată să se desfășoare fără mari sincope.
Sigur, vom atrage orice euro din fonduri europene pentru acest program de reabilitare termică”.

Una dintre problemele cu care se confruntă programul de reabilitare termică a blocurilor din Sectorul 2 este reticența asociațiilor de proprietari de a se înscrie în program. Această reticență este cauzată de contribuția pe care asociațiile de proprietari trebuie să o plătească. Vestea bună, spune edilul Rareș Hopincă, este aceea că, printr-un proiect legislativ inițiat de PSD, această contribuție a asociațiilor de proprietari poate fi înlăturată.

Reporter: „Domnule primar, în ceea ce îi privește pe oameni, asociațiile de proprietari au obligația, în Sectorul 2, de a contribui la această reabilitare termică a imobilelor lor”?

Rareș Hopincă: „Fosta administrație a introdus obligația de cofinanțare din partea asociației de proprietari și, în momentul acesta, există obligația de cofinanțare cu 10% din cuantumul lucrărilor, sigur aferente fiecărui apartament, fiecărei gospodării în parte.
În același timp, însă, avem un proiect legislativ, inițiat de partidul din care fac parte, prin care să modificăm legislația, astfel încât să eliminăm coplata din partea proprietarilor. Pentru că, la noi în sector, avem și această

Foto: Radu Mihaiu/ facebook

reținere din partea unor asociații – nu vor să semneze contractele de mandat (… cu Primăria pentru reabilitarea termică n.r.) temându-se de suma finală a cofinanțării din partea proprietarilor.
Dacă această lege va trece, de îndată, și noi, prin Consiliul Local, vom elimina cofinanțarea.
Este un proiect de lege aflat în Parlament, pentru modificarea legislației aplicabile în materia reabilitării blocurilor de locuințe”.

O altă mare problemă a Sectorului 2 o reprezintă, însă, lipsa agentului termic, în zona de nord-est, în cartiere precum Colentina, Doamna Ghica, Tei. Problema este cauzată de lipsa capacităților de producție a energiei termice, în partea de nord a Bucureștiului. Două dintre cele șase CET-uri, pe care se baza sistemul de termoficare, inițial au dispărut – Titan și Pipera. De aceea, agentul termic ajunge în zona de nord și nord-est de la mare distanță, fiind transportat zeci de kilometri, prin rețeaua de termoficare. Aceeași lipsă de producție de energie termică în partea de nord afectează și Cartierul Aviației, din Sectorul 1.

Reporter: „Domnule primar, la dumneavoastră în sector aveți și acea zonă deficitară de încălzire pe nord-est, pe Colentina”?

Rareș Hopincă: „În primul rând, ați atins chiar un punct nevralgic, pentru această perioadă, pentru o mare parte din Sectorul 2. Tot ce înseamnă Doamna Ghica, Colentina, Tei sunt zone puternic afectate de lipsa agentului termic și încerc, cu toate eforturile și resursele, să dialogăm cu oamenii, să le explicăm că sunt avarii în rețea. Dar, din păcate, noi, Primăria de sector, nu avem atribuții și nu putem să ajutăm decât prin presiune publică, prin întâlniri pentru organizarea șantierelor și așa mai departe. Cu toată disponibilitatea, vom continua aceste eforturi”.

Primăria Sectorului 4 a reușit să acceseze peste 80% din fondurile disponibile prin PNRR, la nivel național, pentru reabilitarea termică!

În Sectorul 4, se află înscrise în programul de reabilitare termică 1500 dintre cele 1768 de blocuri existente. Dintre blocurile înscrise în program, au fost reabilitate 800. De finanțare din fonduri nerambursabile din PNRR, în valoare de 1,3 miliarde de lei au beneficiat 200 dintre cele 800 de blocuri reabilitate.
Această sumă reprezintă circa 80% din totalul fondurilor din PNRR disponibile la nivel național pentru eficientizarea termică a clădirilor de locuit.
Alte 100 de blocuri au fost reabilitate cu finanțare europeană din Programul Operațional Regional, conform viceprimarului Sectorului 4, Andrei Trocan.

„La nivelul Sectorului 4, avem înscrise în programul de reabilitare termică un număr de 1500 de imobile. Dintre acestea, 800 de imobile au fost, deja, reabilitate termic. Dintre acestea, 200 de blocuri au fost reabilitate cu fonduri nerambursabile obținute din PNRR, în valoare de aproximativ 1,3 miliarde de lei. Deci, discutăm de peste 80% din fondurile disponibile, la nivel național, fonduri accesate in 2022.
Iar alte alte 100 de imobile au fost reabilitate cu fonduri europene din Programul Operațional Regional.

În Sectorul 4, mai sunt de reabilitat circa 700 de imobile. In prezent, se află in etapă de executie 30 de blocuri.Pentru 250 dintre acestea, a fost, deja întocmită documentația tehnică pentru debutul lucrărilor.
Anul viitor, vor demara lucrările la alte 150 de blocuri, conform viceprimarului Andrei Trocan.

„Mai avem de reabilitata aproximativ 700 de imobile. Pentru 250 dintre acestea a fost, deja, întocmită documentația tehnică aferentă debutului lucrărilor , iar, în prezent, 30 de blocuri sunt în execuție.
Pentru anul 2025, ne-am propus să începem lucrările la la alte 150 de blocuri, cu finanțare din fonduri de ka Ministerul Dezvoltării, POR și PNRR, în funcție de axele de finanțare deschise”, a declarat viceprimarul Andrei Trocan, pentru București FM.

În funcție de sursa finanțării, asociațiilor de proprietari le revină anumite procente de cofinanțare a investiției în reabilitarea termică a imobilului, dar, la nivelul Guvernului, se află în lucru o hotărâre prin care asociațiile să fie scutite de aceste contribuții, a mai afirmat Trocan.

Reporter: „Pe oameni îi interesează, de asemenea, ce înseamnă reabilitarea termică, din punct de vedere financiar. Adică, dacă au de dat bani și cam câți bani ar avea de dat”?

Andrei Trocan: „Aici, este o variabilă, în funcție de programul de finanțare. Fiecare finanțator are anumite condiții. Există, într-adevăr, niște contribuții ake asociațiilor de proprietari, prevăzute în contractele de finanțare. Dar, la nivelul zilei de astăzi, este, la nivelul Guvernului, in transparență, în discuție, o Ordonanță care prevede o amnistiere a costurilor acestora, din punct de vedere al asociațiilor de proprietari, astfel încât perspectiva este una bună.
Iar, în orice caz,chiar și pentru blocurile care au fost reabilitate pe proiecte anterioare,costurile cofinanțării sunt mult mai mici decât economia care se realizează, ca urmare a reabilitării termice. Din punct de vedere financiar, este un câștig, pentru toți locuitorii”.