RETROSPECTIVA SPORTULUI ROMÂNESC > 2024
Anul 2024 a fost unul care, raportându-ne la evenimentele sportive din România sau care au fost îndreptate către practicanți ai diverselor discipline din țara noastră, unul de mare succes, datorită descoperirii unor noi talente, bifării unor borne formidabile la o multitudine de competiții, dar și mulțumită entuziasmului creat în rândul fanilor.
Articol de mariosoare, 30 decembrie 2024, 07:55
Prestația peste așteptări a naționalei de fotbal a României de la EURO 2024, medaliile olimpice obținute la Paris, dar și recordurile doborâte în diferite întreceri sunt doar câteva trăsături ale retrospectivei sportului românesc din acest an.
• Fotbal:
Fotbalul românesc din acest an s-a remarcat, în mod predominant, prin evoluțiile magistrale ale naționalei conduse de Edward Iordănescu la ediția de Campionat European din Germania. Suporterii români au luat cu asalt arenele pe care s-au disputat confruntările în care a fost implicată prima reprezentativă a țării noastre, iar parcursul „tricolorilor” s-a menținut până în optimile de finală ale competiției, acolo unde Țările de Jos au provocat o eliminare categorică pentru România.
Jucătorii conduși de fiul lui Anghel Iordănescu au debutat la turneul final de pe pământ nemțesc împotriva selecționatei din Ucraina, iar vecinii României erau văzuți drept favoriți de o bună parte dintre specialiști, argumentul principal fiind cel al valorilor individuale crescute, comparativ cu cele înregistrate de „tricolori”, dar și de campionatele europene puternice în care evoluează majoritatea componenților efectivului ucrainean. Totuși, stadionul celor de la Bayern Munchen, „Allianz Arena”, a fost „colorat” în galben de către fanii naționalei țării noastre, iar evoluția celor din teren a fost una pe măsură.
Nicolae Stanciu, cu un șut senzațional, direcționat în vinclul porții apărate de Andriy Lunin, de la Real Madrid, ce a stârnit o reacție memorabilă, comentată multă vreme de către toată lumea din partea fundașului dreapta, Andrei Rațiu, a fost cel care a deblocat tabela. Repriza secundă a acelui meci a fost una de vis pentru „tricolori”, deoarece, în decurs de câteva minute, Răzvan Marin și Denis Drăguș au înscris în poarta adversă, iar cele trei puncte au fost obținute de jucătorii selecționatei statului nostru. În următoarea partidă, Belgia, un adversar de cu totul și cu totul alt calibru, a învins-o pe reprezentativa României cu scorul de 2-0, la Koln, dar prestația fotbaliștilor conduși de pe margine de Edward Iordănescu nu a fost una deloc dezamăgitoare.
Ba din contră, ocaziile de gol au fost create, iar Valentin Mihăilă a fost cel mai aproape de a marca și de a egala situația la general, dar speranțele suporterilor și jucătorilor români au fost risipite de golul consemnat de Kevin de Bruyne care a produs delir în tribune pentru „dracii roșii” și a refăcut calculele pentru calificare în cazul selecționatei țării noastre. Duelul decisiv pentru obținerea „biletelor” înspre optimile de finală ale competiției din Germania a fost dat împotriva Slovaciei, într-un meci care s-a disputat la Frankfurt și în care deschiderea de scor le-a aparținut oponenților României. După reușita ce i-a aparținut lui Ondrej Duda, Răzvan Marin, de la punctul cu var, după un penalty controversat obținut de Ianis Hagi, a restabilit egalitatea, cu un șut imparabil, iar, până la finalul înfruntării, nimic semnificativ nu s-a mai petrecut, astfel că „tricolorii” mergeau mai departe la EURO 2024.
Totuși, pentru un parcurs mai facil, jocul rezultatelor era cel de care naționala statului nostru depindea, însă norocul nu a fost nici cel mai mare, nici cel mai mic, ca urmare a repartizării în „încleștarea” din optimile de finală ale turneului final cu Țările de Jos. Fotbaliștii români s-au întors pe unul dintre cele mai cunoscute stadioane ale acestui sport din lume, „casa” bavarezilor de la Bayern Munchen, iar în fața „Zidului Galben”, cum a fost poreclită galeria de suporteri din țara noastră, „tricolorii” au cedat la scor de neprezentare în compania batavilor.
Cody Gakpo, iar dubla lui Donyell Malen în finalul confruntări au făcut diferența în acea după-amiază de 2 iulie, iar „visul frumos” al reprezentativei țării noastre se încheia în acel punct. Însă, comparativ cu ultima participare a fotbaliștilor români la vreun turneu final intercontinental, mai exact, întrecerea găzduită de Franța în anul 2016, atunci când „tricolorii” nu au putut să iasă dintr-o grupă din care mai făceau parte selecționata „cocoșului galic”, Elveția și Albania, evoluția din acest an de la EURO 2024 a fost una mult mai consistentă și impresionantă în adevăratul sens al cuvântului, pe lângă lista lungă de jucători din țara noastră care s-au făcut remarcați prin prestațiile lor și au primit recunoaștere internațională.
Ulterior, decizia selecționerului care a stat pe banca naționalei României la ediția de Campionat European din Germania, Edward Iordănescu, de a „părăsi” selecționata țării noastre, a condus la numirea în funcție a unei alte legende a fotbalului românesc, Mircea Lucescu, revenit în acest rol, după o pauză de aproximativ 40 de ani. Parcursul „tricolorilor” sub comanda celui de-al treilea cel mai titrat antrenor de fotbal din toate timpurile, după Sir Alex Ferguson și Pep Guardiola, a fost unul de excepție, datorită terminării grupei de UEFA Nations League fără înfrângere și pe prima poziție, cu maximum de puncte.
Naționala de fotbal a țării noastre, la cârma căreia se află Mircea Lucescu, a debutat în noul mandat al acestui antrenor român cu o victorie entuziasmantă obținută pe terenul celor de la Kosovo, cu scorul clar de 3-0, într-un meci în care Dennis Man, Răzvan Marin și Denis Drăguș au fost „stelari”. În partida următoare, contra Lituaniei, deși, pe final de duel, balticii au egalat și au oferit ceva emoții „tricolorilor”, jucătorii introduși de „Il Luce” de pe banca de rezerve au schimbat fața confruntării și au permis selecționatei statului nostru să se impună cu scorul de 3-1.
În ceea ce a urmat, dubla manșă disputată pe terenuri străine, contra celor de la Cipru și în compania reprezentativei lituaniene, s-a încheiat cu rezultatele scontate de trupa condusă de Mircea Lucescu, pentru că, în primă fază, împotriva selecționatei insulare, cele trei goluri înscrise de Dennis Man, Răzvan Marin și Radu Drăgușin au făcut diferența, pentru ca, mai apoi, la Kaunas, succesul la limită, obținut cu scorul de 2-1, să confere „tricolorilor” un confort absolut în această grupă și o bună oportunitate de a triumfa de pe prima treaptă.
Ultimele două înfruntări din această campanie de UEFA Nations League, de dinaintea preliminariilor celor mai importante din cea mai recentă perioadă, cele pentru Campionatul Mondial din anul 2026, din SUA, Canada și Mexic, au fost unele diametral opuse. Dacă în înfruntarea controversată de pe teren propriu cu Kosovo, echilibrul a persistat până în apropierea fluierului de final al jocului de pe „Arena Națională”, încheiat cu impunerea la masa verde a naționalei țării noastre, după comportamentul lipsit de sportivitate al fotbaliștilor adverși, întâlnirea cu Cipru a fost una câștigată fără prea mari bătăi de cap, la același ecart de trei reușite, iar prima poziție a fost adjudecată.
Prima reprezentativă a țării noastre a izbutit, în cele din urmă, la sfârșitul primei campanii fundamentale de pe plan european desfășurate sub comanda lui Mircea Lucescu, să se claseze în a doua urnă valorică din preliminariile pentru Campionatul Mondial de peste doi ani, prima ediție a acestui tip de turneu final care va fi organizat în trei țări în mod simultan. Tot în fotbalul românesc, FCSB, campioana din Superligă din sezonul trecut, a avut un start fulminant în UEFA Europa League, competiție în care a ajuns, după eșecul suferit în dubla-manșă cu Sparta Praga.
Începutul ediției din a doua întrecere intercontinentală din perspectiva importanței sale a fost unul extrem de prolific, ca urmare a celor două victorii înregistrate în meciul de pe teren propriu cu RFS, trupă din Letonia, dar și în „încleștarea” plină de tensiune de la Salonic, cu PAOK-ul antrenat de fiul lui Mircea Lucescu, Răzvan. Mai apoi, eșecul drastic bifat în Scoția, scor 0-4, împotriva celor de la Glasgow Rangers, a fost „spălat” cu succesul înregistrat pe „Arena Națională” contra echipei daneze, Midtjylland, iar, ulterior, continuat de remiza fără goluri stabilită în partida contra deținătoarei trofeului din UEFA Conference League, Olympiakos, tot pe cel mai încăpător stadion din toată țara.
O veste tragică a fost anunțată la nivel public în debutul ultimei luni din acest an, atunci când informația conform căreia Helmut Duckadam ar fi decedat a fost confirmată de prin mai multe surse. Fostul mare portar român, Helmuth Duckadam, s-a stins din viață la vârsta de 65 de ani, în după-amiaza zilei de luni, 2 decembrie 2024, după ce a fost supus mai multor intervenții chirurgicale și îi erau bine cunoscute problemele cardiace cu care se confrunta. „Eroul de la Sevilla”, după cum era poreclit legendarul goalkeeper român, a suferit cea mai recentă operație pe cord deschis în luna septembrie a acestui an, iar semnele afișate pe atunci de către fostul component al lotului cu care Steaua București triumfa în Cupa Campionilor în mai 1986 erau unele pozitive. Un bun prieten de-ai săi, Marcel Pușcaș, a fost cel care a făcut public anunțul decesului uneia dintre gloriile fotbalului românesc, printr-un mesaj publicat pe contul său oficial de pe rețelele de socializare.
• Minifotbal:
După ce, anul trecut, în premieră, naționala de minifotbal a României, se impunea în finala Campionatului Mondial desfășurat în Emiratele Arabe Unite, după o finală plină de suspans și de tensiune disputată în fața reprezentativei din Kazakhstan, 2024 a fost un an mai puțin satisfăcător pentru sportul din țara noastră la această disciplină, dacă ar fi să ne raportăm la cifrele înregistrate la Campionatul European din Bosnia și Herțegovina, de la Sarajevo, culminate cu felul în care a fost cedat ultimul act al competiției împotriva Serbiei.
EMF Euro 2024 pornea cu reprezentativa „tricoloră” ca fiind principala favorită la mult râvnitul trofeu intercontinental, ca urmare a poziției ocupate la nivel global, venind la această întrecere din postura de campioană mondială en-titre. Traseul jucătorilor români de la această ediție a turneului final de pe continentul european a debutat cu o victorie entuziasmantă înregistrată în fața Turciei, scor 9-0, fiind continuată de un alt meci plin de goluri, șapte la număr, în succesul cu scorul de 5-2 bifat împotriva Poloniei, care a conferit calificarea automată în optimile de finală ale întrecerii.
Bătălia pentru prima poziție a acestei grupe și a deținerii unui parcurs mai accesibil în cele ce urmează la această ediție a EMF Euro 2024 a fost dată cu reprezentativa din Ungaria, iar scorul de 0-0 le-a permis „tricolorilor” să progreseze în faza viitoare a competiției de pe prima treaptă. Duelul din optimile de finală contra selecționatei din Georgia a fost câștigat fără mari probleme de elevii lui Virgil Bejenaru, scor 3-0, iar seria strălucită a fost continuată în sferturile de finală, acolo unde țara gazdă a Campionatului European, Bosnia și Herțegovina, nu a avut vreo șansă contra sportivilor statului nostru.
Diferența de trei goluri s-a menținut, dar de această dată, „tricolorii” au înscris cu un gol mai mult și au primit al treilea gol de la această ediție de competiție intercontinentală din totalul de meciuri disputate până în acel moment. Ulterior, semifinala disputată contra reprezentativei din Kazakhstan a fost adjudecată la capătul loviturilor de la 7 metri, după consemnarea unei remize în timpul regulamentar de joc, scor 1-1. Totuși, față de finala Cupei Mondiale, acolo unde loviturile de departajare s-au prelungit enorm, de această dată, soarta câștigătoarei a fost decisă la cea de-a șasea execuție, scor 4-2 pentru componenții efectivului naționalei de minifotbal din România.
Actul final al întrecerii a pus-o pe selecționata țării noastre față în față cu un meci extrem de echilibrat și în care Serbia, nefiind considerată favorită a acestui turneu final, și-a depășit cu mult condiția. Rezultatul final al timpului regulamentar de joc a fost unul de egalitate, scor 1-1, iar prestația jucătorilor pregătiți de pe margine de Virgil Bejenaru a fost una „palidă” și „ștearsă”. Loviturile statice care aveau să ofere reprezentativa triumfătoare a acestei ediții de Campionat European au fost asemănătoare, ca mod de desfășurare și ca perioadă de timp petrecută pe teren cu cele din finala Campionatului Mondial din Emiratele Arabe Unite, atunci când România o depășea pe țara asiatică.
În cele din urmă, scorul de 11-10 a fost favorabil sportivilor din statul vecin „tricolorilor”, iar reprezentativa de minifotbal a României a ratat șansa de a cuceri al șaptelea trofeu european din istorie, ceea ce ar fi însemnat un record în această disciplină sportivă. De partea cealaltă, sârbii au atins pentru prima dată în istoria naționalei lor de minifotbal această performanță de mare anvergură. De asemenea, soarta nefastă din turneele finale intercontinentale a continuat pentru gruparea țării noastre, deoarece eșecul suferit în ultimul act al turneului contra Serbiei a fost cel de-al treilea consecutiv, după înfrângerile provocate în trecut de Cehia, în anul 2018, la Kiev și de Azerbaidjan, la Kosice, în anul 2022.
• Tenis:
Pe data de 20 martie a acestui an, Simona Halep (32 de ani) a fost învinsă de iberica Paula Badosa (26 de ani, 80 WTA), în primul tur la Miami Open, după ce jucătoarea româncă nu mai evoluase într-un meci oficial de 17 luni, din cauza suspendării pentru dopaj. Sportiva din Spania a avut mari probleme cu dubla câștigătoare de Grand-Slam, mai ales în primul set, atunci când Simona Halep a condus ostilitățile. La scorul de 2-1 în favoarea reprezentantei țării noastre, aceasta a bifat un break, pe care l-a fructificat, servind ideal chiar pe suprafața pe care o îndrăgește cel mai puțin, hard.
Confruntarea dintre cele două jucătoare a durat fix două ore, cu setul secund fiind cel mai lung. Chiar dacă, la finalul setului al doilea, Simona Halep a cerut un time-out medical, situația a fost remediată rapid, iar jucătoarea noastră a trecut prin acele momente cu zâmbetul pe buze. Pe lângă mulțimea de români stabiliți în SUA ori nu, sportiva noastră a fost urmărită și de jucătorul de tenis grec, Stefanos Tsitsipas, partenerul de viață al Paulei Badosa. Simona Halep a primit vestea reducerii suspendării de la cele 48 de luni anunțate inițial la 9 luni, de către consiliul de judecată al Tribunalului de Arbitraj Sportiv, de la Laussane, la începutul acestei luni.
Dacă ar fi să rămânem în sfera „performanțelor” atinse de dubla-câștigătoare a turneelor de Grand-Slam din acest an, putem aminti de vestea conform căreia Simona Halep nu a primit wild-card din partea organizatorilor competiției pe care a cucerit-o în anul 2018, Roland Garros. Ulterior, Simona Halep a fost nevoită să abandoneze, din motive medicale, în prima rundă a turneului Trophee Clarins (WTA 125), la scorul de 7-5, 2-3 cu americanca McCartney Kessler. Halep (32 ani, 1.149 WTA) nu a mai putut continua din cauza durerilor la genunchi şi a renunţat după o oră şi 28 de minute de joc.
Fostul lider mondial, la al doilea său meci după revenirea în urma reducerii suspendării pentru dopaj de la 4 ani la 9 luni, a început cu dreptul (1-0), apoi Kessler (24 ani, 123 WTA) a condus cu 2-1. Halep a întors scorul şi a avut 3-2, dar americanca a reuşit să treacă din nou în faţă (4-3, 5-4). Kessler a servit pentru set, dar românca a izbutit să îşi adjudece primul set cu 7-5. Ulterior, în luna octombrie a acestui an, Simona Halep a revenit cu o victorie în circuitul profesionist feminin, 6-2, 4-6, 6-4 cu australianca Arina Rodionova, în prima rundă a turneului WTA 125 de la Hong Kong, pentru care a primit un wild card.
Fostul lider mondial a obţinut victoria după două ore şi 8 minute de joc. Acesta a fost primul duel dintre Halep (33 ani), aflată în prezent pe locul 1.130 în lume, şi Rodionova (34 ani, 114 WTA). Halep nu mai jucase din mai, când era nevoită să abandoneze în primul tur la Trophee Clarins (WTA 125), de la Paris, la 7-5, 2-3 în meciul cu americanca McCartney Kessler. Iniţial revenirea Simonei Halep în circuitul profesionist după accidentarea din mai trebuia să se producă luna viitoare la turneul WTA 250 de la Hong Kong (28 octombrie-3 noiembrie), pentru care primise, de asemenea, un wild card, dar avea să fie eliminată în următoarea rundă.
Simona Halep (33 de ani, 883 WTA) a fost eliminată în prima rundă a turneului de la Hong-Kong cu o valoare totală de 250 de puncte de o jucătoare din China, cotată cu a șasea șansă la cucerirea titlului de pe suprafața dură pe care se desfășoară întrecerea asiatică. Yue Yuan (26 de ani, 44 WTA) a trecut de dubla câștigătoare de Grand-Slam în minimum de seturi, scor 6-3, 6-3, într-o oră și 23 de minute, ca durată, iar, în ciuda unui echilibru existent în privința loviturilor câștigătoare și a procentajului pe primul serviciu, diferența a fost făcută de eficiența afișată la retur, rubrică unde favorita partidei s-a prezentat mult mai bine. Pentru a doua oară în luna octombrie, reprezentanta României părăsește competițiile din Hong-Kong, după eliminarea suferită în compania Annei Blinkova, în debutul acestei luni.
O altă reprezentantă de seamă a tenisului românesc din ultimii ani, Sorana Cîrstea, a încheiat mai puțin bine anul 2024, deoarece nu a mai obținut vreo calificare pe vreun tablou principal ori nu a mai fost prezentă la vreo competiție importantă din circuitul feminin de la momentul eliminării de la ediția din acest an de la Wimbledon. Anul 2024 a început pentru sportiva din țara noastră cu un eșec suferit la trei zile de la debutul noului sezon calendaristic, pe suprafață dură, în Australia, la Brisbane, în runda inaugurală a competiției, împotriva Lindei Noskova, în set decisiv. Ulterior, la șase zile distanță, tot în Australia, Sorana Cîrstea a cedat celei care a învins-o în anul 2017 pe Simona Halep în finala de la Roland Garros, Jelena Ostapenko, în trei manșe.
Mai apoi, jucătoarea de tenis din România a fost scoasă din lupta pentru titlul de la Australian Open încă din prima fază a întrecerii de Grand-Slam de către Yafan Wang, după ce câștigase la zero actul de debut al acelei partide. Sportiva din țara noastră și-a continuat parcursul din această stagiune cu o revenire de formă, grație celor două victorii consecutive obținute în Abu Dhabi, la un turneu care s-a desfășurat pe suprafață dură, dar a sfârșit prin a fi eliminată de către Daria Kasatkina în sferturile de finală în minimum de seturi.
Câteva zile mai târziu, turneul de pe hard de la Doha, din Qatar, avea să fie părăsit în turul al doilea, acolo unde Sorana Cîrstea nu i-a putut opune rezistență prea mare polonezei Iga Swiatek, iar acest debut de sezon nefavorabil a fost făcut pentru puțin timp „uitat”, mulțumită prestației excelente de la turneul din Dubai, de pe suprafață dură. Acolo, italianca Jasmine Paolini a fost cea care a scos-o din competiție pe sportiva româncă, dar această eliminare a fost consemnată în „careul de ași”, după o serie grozavă de meciuri.
Turneul de la Indian Wells a fost unul extrem de slab pentru Sorana Cîrstea care a pierdut în minimum de seturi în fața americancei Sloane Stephens în manșa inaugurală, iar optimile de finală ale întrecerii de la Miami a fost următoarea oprire a jucătoarei de tenis din țara noastră. Sezonul de zgură a fost unul început cu un eșec în fața celei care avea să devină campioană olimpică la Paris, chinezoaica Qinwen Zheng, la Stuttgart, pentru ca la Madrid, turneul patronat în trecut de Ion Țiriac, Sorana Cîrstea să cedeze încă o dată în fața Igăi Swiatek. Optimi de finală la Roma, eliminare în primele tururi la Strasbourg și la al doilea turneu de Mare Șlem al anului, cel de la Roland Garros, iar, mai apoi, un eșec colosal pe iarbă, acolo unde, la Wimbledon, a cedat surprinzător în fața unei adversare mai slab cotate au fost ultimele apariții ale sportivei din România în circuitul feminin din acest an.
Ana Bogdan și-a început sezonul calendaristic din tenis, la proba de simplu, cu un eșec în faza inaugurală a turneului de la Madrid în fața unei jucătoare din China, pentru ca, mai apoi, aceasta să piardă, pe rând, prematur, la Lleida, Roma și Paris. Totuși, turneul de Grand-Slam de pe zgură al acestui an, Roland Garros, a fost unul de bun augur pentru sportiva din România, deoarece aceasta a atins turul al patrulea, acolo unde Elina Svitolina și-a arătat adevărata valoare și a trecut de cea aflată, în prezent, înafara primelor 100 de jucătoare ale lumii.
Sezonul de iarbă al Anei Bogdan a fost la fel de nereușit precum cel al Soranei Cîrstea, pentru că jucătoarea de tenis din țara noastră a ieșit încă din primul tur atât la Birmingham și Eastbourne, competițiile premergătoare celui de-al treilea turneu de Mare Șlem al anului, cât și la Wimbledon, acolo unde a fost învinsă de Cristina Bucsa. La Jocurile Olimpice de Vară de la Paris, sportiva româncă a pierdut în minimum de seturi cu italianca Jasmine Paolini, iar turneul de la Cleveland, din SUA, de pe suprafață dură, a fost unul dintre cele mai de succes din anul 2024, deoarece Ana Bogdan a ajuns până în sferturile de finală, acolo unde a fost depășită de Anastasia Potapova. La US Open, aceasta nu a putut să treacă de runda de debut, fiind învinsă de olandeza Arantxa Rus. În luna octombrie, Ana Bogdan a atins sferturile de finală ale unei alte întreceri de pe hard, cea de la Osaka, din Japonia, acolo unde a pierdut, în cele din urmă, în fața batavei Suzan Lamens.
O altă membră de tradiție a tenisului feminin românesc din ultimii ani, Irina Begu, clasată între primele 100 de sportive ale lumii în prezent, a luat startul la întrecerea de la Roma, acolo unde a pierdut în runda a doua, contra americancei Danielle Collins. La Roland Garros, pe zgură, Varvara Gracheva a pus capăt traseului decent afișat până atunci de jucătoarea din țara noastră în runda a patra a competiției de Mare Șlem. După o eliminare rapidă de la Wimbledon, încă din primul tur în fața unei chinezoaice, Jocurile Olimpice de Vară de la Paris din acest an au fost unele neprielnice pentru Irina Begu, pentru că românca a dat peste cea mai în formă jucătoare din circuitul feminin pe zgură din acest moment, Iga Swiatek, în primul tur, care nu i-a dat nicio șansă.
Totuși, Irina Begu a câștigat turneul din Elveția, de la Montreux, după o finală disputată împotriva croatei Petra Marcinko și, grație acelui succes, și-a asigurat revenirea în primele 100 de jucătoare din clasamentul WTA. Mai apoi, după prestații oscilante la turnee asiatice, competiția cea mai recent disputată de Irina Begu, cea din Columbia, a fost adjudecată de sportiva din țara noastră, după un ultim act câștigat contra slovenei Veronika Erjavec, în minimum de seturi.
WTA Țiriac Foundation Trophy s-a desfășurat în perioada 8 – 15 septembrie și a ajuns la sfârșitul celei de-a treia ediții, iar noua campioană de pe tabloul de simplu a fost jucătoarea româncă, Miriam Bulgaru. Sportiva din țara noastră a atins cea mai importantă performanță din cariera sa, după cucerirea titlului din cadrul întrecerii de pe zgura bucureșteană, la capătul unei finale disputate contra jucătoarei din Liechtenstein, Kathinka Von Deichmann.
Aflată în mare formă după o săptămână grozavă bifată la turneul patronat de fostul tenismen român, Ion Țiriac, Miriam Bulgaru dădea piept pentru prima oară în cariera sa, în circuitul feminin profesionist cu reprezentativa statului Liechtenstein. Jucătoarea din țara noastră venea după o semifinală reușită în fața georgiencei Ekaterine Gorgodze, acolo unde a luptat timp de trei seturi pentru a atinge ultimul act al competiției, în vreme ce Kathinka Von Deichamnn trecuse în ”careul de ași” de românca, Patricia Maria Țig.
Sportiva din țara noastră a obținut un cec în valoare de 115.000 de dolari, dar și alte 160 de puncte WTA în ierarhia generală feminină. Fosta gimnastă din România, poreclită, ”Zeița de la Montreal”, a fost cea care i-a acordat trofeul de la casa de bijuterii ”Malvensky”, lui Miriam Bulgaru, în timp ce premiul de consolare al Kathinkăi Von Deichmann a fost înmânat de dubla campioană de Grand-Slam din România, Simona Halep.
Reprezentativa României de la Billie Jean King Cup a fost învinsă de naționala Japoniei, cu scorul general de 2-1, după ce Ana Bogdan învinsese în prima partidă, iar Jaqueline Cristian a fost depășită de adversara sa în cel de-al doilea meci, diferența s-a făcut în confruntarea de la dublu. Acolo, Monica Niculescu și Gabriela Ruse nu au putut să își impună stilul și au pierdut în minimum de seturi, iar parcursul „tricolorelor” s-a încheiat prematur. Delegația de tenis feminin a României s-a deplasat la Malaga, în Spania, pentru a participa în calificările turneului „Billie Jean King Cup”, competiție care adună jucătoare din clasamentul WTA ce își reprezintă țara într-o serie de meciuri disputate în fața altor sportive ale lumii. În optimile de finală, „tricolorele”, conduse de pe margine de fostul jucător de tenis din țara noastră, Horia Tecău, avea să înfrunte reprezentativa Japoniei, într-un duel care a fost disputat în sala sportivă „Palacio de Deportes José María Martín Carpena”, iar antrenorul României a mizat pentru primele două confruntări de pe tabloul de simplu pe Ana Bogdan și pe Jaqueline Cristian.
În partida decisivă privind calificarea în „careul de ași” de la „Billie Jean King Cup”, cuplul reprezentativei noastre, format din Monica Niculescu și Gabriela Ruse a fost învins în meciul de dublu, de către perechea alcătuită din Shuko Ayozama și Eri Hozumi. Cele două nipone s-au impus cu scorul de 6-1 și 7-5 într-o oră și jumătate de timp petrecut pe teren. Dacă prima manșă a fost câștigată lejer de perechea din Japonia, al doilea set a fost unul mult mai echilibrat, iar acestea au avut nevoie de prelungiri pentru a se impune. Grație victoriei, echipa Japoniei va întâlni reprezentativa Italiei în următoarea fază a competiției.
• Baschet:
Naționala României U16 de baschet masculin a urcat în Divizia A a Campionatului European, după victoria cu Elveția, scor 72-65, în vara acestui an. România a câștigat semifinala din Divizia B, cu Elveția, și s-a calificat în finală. Pentru această performanță, a promovat în Divizia A. În semifinalele FIBA U16 EuroBasket 2024 Division B, la Skopje, România a învins ambițioasa echipă a Elveției, care eliminase în sferturile de finală solida națională a Muntenegrului.
Elevii lui Ionuț Ivan, Elena Florea, Loredana Ion și Paula Nica au început bine meciul, reușind să își adjudece primul sfert la o diferență de zece puncte. În a doua perioadă, elvețienii au reușit să dea o replică mai solidă, sfertul încheindu-se la egalitate, mai ales datorită reușitelor de la distanță ale lui Cokara.
Emoțiile pentru naționala noastră au continuat și după revenirea de la vestiare: elvețienii au reușit de trei ori să ajungă la doar un punct în spatele României, însă nu au reușit niciodată să egaleze sau să treacă în avantaj. În ultimele zece minute ambele echipe au luptat din răsputeri, conștiente de miza partidei, însă tricolorii au fost cei mai preciși, terminând partida cu doi jucători în double-double (Rașoga și Bănică) și unul extrem de aproape de aceeași performanță statistică (Boghean), conform GSP.
Vara acestui an a fost una prolifică pentru naționalele juvenile ale României. Două dintre echipele de juniori ale țării noastre au reușit să câștige Divizia B a Campionatului European la care au participat, iar o alta a terminat în postura de vicecampioana.
Prima campioană s-a încununat în luna iulie, când România U20 Masculin a reușit să câștige Divizia B a EuroBasket, organizată la Pitești, după un parcurs perfect, încheiat cu o finală câștigată în fața Ucrainei. Următoarele două performanțe au fost înregistrate la U16. Naționala masculină a obținut locul al doilea în competiția de la Skopje, după ce a pierdut finala cu Estonia. Fetele au dus la bun sfârșit misiunea și au adus aurul acasă.
Toate cele trei naționale au reușit astfel promovarea în Divizia A la categoriile respective de vârstă. În această săptămână, FIBA a publicat gazdele fiecărei competiții de vara viitoare. Piteștiul va deveni centrul cultural al baschetului din România în acea perioadă.Orașul din Argeș a primit dreptul de a organiza două competiții diferite în 2025. Cea mai importantă lovitură este Divizia A a Campionatului European de Baschet Feminin U16, programat între 15 și 23 august. Tot în Pitești va avea loc și ediția din 2026 a acestei competiții. De asemenea, aici se va juca și Divizia B a Campionatului European de Baschet Masculin U18.
La U16 Masculin, România va participa între 8 și 16 august, la Istanbul, în Turcia, în timp ce băieții de la U20 vor face deplasarea în Grecia, la Heraklion, pentru turneul programat între 12 și 20 iulie, transmite Baschet.ro.
Înspre finalul acestui an, baschetul românesc a fost „lovit” puternic de un scandal al vicierilor de rezultate și al unor blaturi făcute între echipe la nivelul campionatului intern. Situația a fost dezvăluită într-un amplu articol GSP, care anunță că ”o anchetă FIBA se află deja în derulare, mai multe partide din sezonul trecut au intrat sub atenția forului internațional după ce propriile sisteme de alertă au aprins beculețele roșii asupra unor jocuri disputate în România.”
Meciurile suspecte din Cupa României au avut loc în septembrie 2023, în prima fază a competiției, când s-au înregistrat unele rezultate neobișnuite: CSM Oradea – CS Dinamo 121-39, CSM Corona – ABC Laguna București 102-49 și CSM Constanța – CS Vâlcea 93-53. Președintele Federației Române de Baschet, Carmen Tocală a precizat în legătură cu posibilele fraude apărute în cazul partidelor respective faptul că „am angajat detectivi pentru această operațiune. Lucrăm cu firme specializate, care monitorizează cursul pariurilor, schimbarea cotelor. Am sesizat că pot apărea semne de întrebare în special pe diferențele de scor și pe numărul de puncte înscrise”, conform sursei menționate anterior.
• Înot:
Românul Cătălin Preda (32 de ani) a urcat pe podium la Campionatele Mondiale de la Doha. Sportivul nostru a obținut medalia de bronz în proba masculină de sărituri de la mare înălţime (27 metri), aducând așadar prima medalie pentru România de la această competiție. Preda a totalizat la finalul probei 410,20 puncte. În fața sa, cu aur și argint, au fost desemnați britanicul Aidan Heslop (422,95) şi francezul Gary Hunt (413,25).
La ediția de anul trecut, la Mondialele de la Fukuoka, Preda a cucerit medalia de argint. Tot argint și-a trecut în palmares Preda și la ediția din 2022 a Campionatelor Europene. După prima zi de concurs, de miercuri, Preda era tot pe locul al treilea în clasament, cu 180,70 de puncte (77,00 și 103,70). Celălalt român din competiție, Constantin Popovici, nu a reușit să își păstreze titlul mondial cucerit anul trecut. Popovici a terminat proba pe locul 8, cu 340,50 puncte, venind cu câteva probleme medicale în competiție. Constantin era pe locul 9 după prima zi de concurs, cu 167,70 de puncte (54,60 și 167,70), însă până la final a mai reușit să urce o treaptă. Pe lângă aurul de la Mondialele de la Fukuoka, de anul trecut, Popovici câștigase cea mai strălucitoare medalie și la Europenele din 2022, potrivit Eurosport.
România a încheiat Campionatul European de Înot în Ape Înghețate – Oradea 2024 cu un bilanț extraordinar: 9 medalii, respectiv 47 de medalii în clasamentele pe grupe de vârstă. Concursul s-a ridicat la anvergura unui Campionat Mondial, iar cei mai valoroși ice swimmeri din Europa au profitat de infrastructura extraordinară și au doborât 14 recorduri mondiale. Prima ediție a unui Campionat European de Înot în Ape Înghețate a avut la start foști participanți la Jocurile Olimpice, campioni mondiali și europeni în înotul în ape libere și înghețate, dar și pe cei mai în formă ice swimmeri europeni, informează ProSport.
Înotătorul român David Popovici a cucerit medalia de aur, în proba de 100 m liber la Campionatele Europene de nataţie de la Belgrad, cu timpul de 46 sec 88/100. Popovici a încheiat la doar două sutimi de recordul european, pe care îl deţine din 2022, de la Roma. Recordul mondial (46 sec 80/100) este deţinut, din februarie, de chinezul Zhanle Pan. Românul a fost urmat în clasament de maghiarul Nandor Nemeth, 47 sec 49/100, şi de sârbul Andrej Barna, 47 sec 66/100. La Europenele 2022 de la Roma, România a obţinut două medalii de aur, ambele prin David Popovici, la 100 m şi 200 m liber.
David Popovici a câștigat în cadrul Campionatelor Europene de Natație de la Belgrad, medalia de aur și primul loc, la proba „regină” a natației, de 100 de metri liber. Cu un timp de 46,88 de secunde, sportivul român a încheiat primul cursa, după ce a plecat „ca din tun”, dar a fost al doilea la încheierea primei lungimi de bazin. David Popovici a recuperat în a doua lungime de bazin, a depășit toți adversarii și a reușit să își apere titlul la aceeași probă de la CE obținut acum doi ani, la Roma.
Totuși, performanța unică obținută de David Popovici nu poate fi contorizată de organismele competente în acest sens, deoarece sportivul nostru a intrat ultimul în bazin și a fost cel care a încheiat cursa de ștafetă, conform Eurosport. În cazul în care ar fi intrat primul în apă și ar fi înregistrat un asemenea timp, recordul mondial ar fi fost doborât. Înotătorul român David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 m liber, la Campionatele Europene de nataţie de la Belgrad.
Popovici, deţinătorul titlului, s-a impus la o mare diferenţă, cu timpul de 1 min 43 sec 13/100, inferior performanţei realizate în urmă cu doi ani la Roma (record al competiţiei – 1 min 42 sec 97/100). Pe locul secund s-a clasat lituanianul Danas Rapsys, în 1 min 45 sec 65/100, podiumul fiind completat de elveţianul Antonio Djakovic, 1 min 46 sec 32/100. Românul a fost cu trei secunde mai rapid decât în semifinale (1 min 46 sec 15/100).
David Popovici a câștigat cursa de înot de la Jocurile Olimpice de la Paris, la proba de 200 de metri liber și a fost medaliat cu aur, devenind primul înotător român medaliat cu aur la întrecerile olimpice. Reprezentantul țării noastre a plecat nu foarte convingător și a fost condus pe parcursul celor patru lungimi de bazin, germanul Lukas Maertens fiind primul care a dominat întrecerea.
Timpul scos de David Popovici a fost de 1:44:72, pentru ca pe locul secund să se poziționeze britanicul Matthew Richards, care a obținut cu două sutimi mai puțin și a încheiat cu timpul de 1:44:74, iar bronzul olimpic i-a revenit americanului Luke Hobson, cu un timp de 1:44:79. Totul a fost decis pe ultima lungime de bazin, pe cei 10 metri de la finalul întrecerii, atunci când înotătorul nostru a forțat și a reușit să atingă primul marginea de pe culoarul patru, cel mai bun pus la dispoziție. David Popovici a bifat o performanță remarcabilă care va rămâne în istorie și a depășit recordul de acum trei ani, de la Tokyo, acolo unde a fost la câteva sutimi de medalia de bronz.
David Popovici a cucerit medalia de bronz în proba de înot de 100 de metri liber, de la Jocurile Olimpice de la Paris. Înotătorul nostru a fost încoronat cu a doua distincție de la această ediție olimpică din Hexagon, fiind singurul reprezentant al ”Team Romania” care câștigă medalii la întrecerile din capitala Franței până acum.
Sportivul antrenat de Adrian Rădulescu s-a calificat în ultimul act al acestei probe cu al cincilea timp din semifinale, în fața lui fiind înotătorul chinez, Pan Zhanle, înotătorul australian experimentat, Kyle Chalmers, cel maghiar, Nandor Nemeth, dar și sportivul american, Jack Lexy. În finala de 100 de metri liber, cursă denumită și ”proba regină a natației”, startul l-a găsit pe David Popovici pe culoarul al doilea, poziție pe care a ocupat-o ca urmare a calificării de pe locurile de mijloc ale clasamentului.
• Caiac-canoe:
La Jocurile Olimpice de la Paris, din anul 2024, româncele Ancuța Bodnar și Simona Radiș au adus a treia medalie a delegației noastre în cea mai importantă competiție sportivă a lumii. Tricolorele au reușit să își treacă în palmares medalia de argint, la capătul unei curse absolut nebune, pe care și-a adjudecat-o echipajul din Noua Zeelandă. Ancuța Bodnar și Simona Radiș au obținut joi medalia de argint la dublu vâsle, după o cursă absolut senzațională, cu răsturnare de situație pe final.
Andrei Cornea și Marian Enache au devenit campioni olimpici în proba de dublu vâsle masculin, un rezultat fabulos pentru delegația României prezentă la JO. Canotorii au început cursa foarte bine și au controlat-o în mare parte, fiind atacați doar de barca Olandei într-o anumită măsură. Medalia cucerită de Cornea și Enache a fost prima de aur pentru canotajul românesc la ediția de la Paris. De asemenea, a fost cel de-al 21-lea aur pentru România la această disciplină.
Canotoarele din România, Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel, au câștigat medalia de argint în proba de dublu rame feminin a finalei A, la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, după o întrecere de zile mari, în care au revenit incredibil și au depășit echipajul australian pentru a ocupa locul al doilea. Imediat după cursă, Federația Română de Canotaj a lăudat reușita sportivelor noastre.
Gianina van Groningen și Ionela Cozmiuc au obținut un nou rezultat uriaș pentru România și au câștigat medalia de argint la Jocurile Olimpice. În cursa de la Vaires sur Marne, canotoarele române au terminat pe locul pe locul al doilea în proba de dublu vâsle, categorie ușoară. Echipajul României au fost devansate doar de canotoarele din Marea Britanie. Cozmiuc și van Groningen au înregistrat un timp de 6:48.78. Pentru delegația țării noastre, medalia cucerită de fete este a 2-a pe ziua de azi și a 6-a per total.
Rezultatul lui Cozmiuc și van Groningen vine după cele două medalii ale lui David Popovici de la înot, cele două de la canotaj de ieri, plus argintul Ioanei Vrînceanu și Roxanei Anghel. Medalia câștigată de cele două românce este a patra cucerită per total de România în această probă de dublu vâsle, categorie ușoară. Precedentele succese au venit la Atlanta 1996 (aur), Sydney 2000 (aur) și Atena (2004).
Barca de 8+1 feminin a adus României a 3-a medalie de aur și a 7-a în total la Jocurile Olimpice de la Paris. Fetele noastre au făcut o cursă perfectă și au devansat bărcile Canadei și Marii Britanii, care au completat podiumul. A fost primul aur câștigat de România în această probă după o pauză de 20 de ani. Zestrea de medalii a delegației noastre a fost îmbogățită de barca de 8+1 masculin, în care au luat loc Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş, Victoria Ştefania Petreanu.
• Handbal:
În decembrie 2023, Cristina Neagu şi-a anunţat retragerea din echipa naţională, la revenirea lotului de la Campionatul Mondial din Danemarca, Norvegia şi Suedia. În februarie, Cristina Neagu a depăşit borna de 1.100 de goluri marcate în Liga Campionilor la handbal feminin, fiind devansată în acest clasament all-time doar de jucătoarea muntenegreană Jovanka Radicevic. De asemenea, Neagu e singura din istorie care a câștigat de patru ori titlul de cea mai bună jucătoare de handbal din lume.
Bătute de Olanda la 15 goluri diferență (26-41, record de goluri primite în istoria naționalei) și înfrânte de gazdele din Danemarca la 10 goluri distanță (25-35), elevele lui Florentin Pera au făcut o figură frumoasă în fața Norvegiei, timp de 40 de minute în meciurile din „Golden League”, competiție premergătoare Campionatului European de handbal feminin ce se va desfășura în Ungaria, la Debrecen. Tricolorele au jucat de la egal la egal cu nordicele, intrând în dezavantaj de un gol la pauză (14-15). Apoi s-au ținut scai de adversare până la 20-21, după care a urmat dezastrul: 5 goluri marcate până la final și 16 primite, astfel că Norvegia și-a făcut norma contra noastră, învingând cu 37-25.
Naționala de handbal feminin a României a fost învinsă în al doilea meci din faza grupelor de la Campionatul European desfășurat în Ungaria, Austria și Elveția de către reprezentativa din Muntenegru, cu scorul de 25-27, pe „Fonix Arena”, din Debrecen. „Tricolorele” au fost întrecute de adversare la două lungimi distanță, deși diferența dintre cele două naționale a fost și de cinci goluri, reprezentând cel mai mare ecart, dar revenirea jucătoarelor antrenate de Florentin Pera a fost aproape de a atinge faza finală. Sonia Seraficeanu și Ștefania Stoica, la egalitate cu Lorena Ostase, au fost cele mai bune marcatoare ale echipei țării noastre, pe când Mugosa, cu opt reușite, a fost desemnată cea mai bună handbalistă a acestui duel, strălucind pentru trupa din Muntenegru. Naționala României a învins echipa Cehiei cu scorul de 29-28 (11-13), la Debrecen, în meciul său de debut în Grupa B a Campionatului European de handbal feminin – EHF EURO 2024, din Austria, Ungaria şi Elveția.
• Volei:
România s-a calificat la Campionatul Mondial de volei masculin din 2025, care va avea loc în Filipine, între 12 şi 28 septembrie. România revine după o pauză de 43 de ani la Campionatul Mondial, ultima ediţia la care a participat fiind cea din 1982, din Argentina.
Ediţia de anul viitor va fi prima cu 32 de echipe la start, Federaţia internaţională mărind numărul de la 24. Vor fi 8 grupe de câte patru echipe, primele două formaţii din fiecare grupă urmând să se califice în şaisprezecimile de finală. Filipine a anunţat că meciurile se vor juca la Araneta Colisem din Quezon City, cu o capacitate de 14.000 de locuri, şi în SM Mall of Asia Arena, din Pasay, cu o capacitate de 20.000 de locuri. Tot la Pasay se vor disputa şi fazele finale ale Mondialului.
Alegerile pentru funcțiile de conducere ale Federației Române de Volei au adus reprezentații a 149 de cluburi din cele 182 afiliate. Cu 148 de voturi pentru și o abținere, Adin Cojocaru, președintele în funcție, și-a asigurat un nou mandat. Acesta a rămas singur în cursă, după ce contracandidatul său, Marian Ștefan, șeful secției de volei a CS Rapid, s-a retras din cursă.
Mircea Tutovan, unul dintre cei mai mari jucători de volei din România, a încetat din viaţă la 71 de ani, a anunţat Federaţia Română de Volei. Originar din localitatea sibiană Moșna, Tutovan a ajuns, sâmbătă seara, la spitalul din Zalău, o infecţie puternică afectându-i organismul, dar avea şi probleme cardiace.
Fiul său, Marius Tutovan este cel care a anunţat decesul pe rețelele de socializare. Mircea Tutovan este jucătorul care a revoluţionat voleiul din România prin puterea serviciului său. În palmaresul său figurează Cupa Campionilor Europeni, dar şi 10 titluri de campion naţional cu Dinamo. În 1977, a primit porecla de ”Tunarul Europei”. Atunci a luat locul trei la Europene cu naţionala României, turneu disputat în Finlanda. Tot atunci s-a format prima echipă ideală a Europei, Tutovan fiind ales să facă parte din ea, alături de doi jucători ruşi, doi polonezi şi un maghiar.
CSM Corona Braşov a devenit în premieră campioană naţională la volei masculin, luni seara, după ce a învins-o pe deţinătoarea titlului, CSM Arcada Galaţi, cu scorul de 3-1 (24-26, 25-21, 25-21, 25-19), pe teren propriu, în meciul al patrulea al finalei Diviziei A. Pentru prima dată în istoria voleiului românesc, o nou-promovată câştigă titlul naţional în chiar primul său an pe prima scenă, conform Federaţiei Române de Volei, făcând acest lucru cu un antrenor debutant, Laurenţiu Lică, potrivit Eurosport.
• Tenis de masă:
Bernadette Szocs a ratat calificarea în sferturi ale competiției de simplu feminin de la Jocurile Olimpice. Românca a fost învinsă în 4 seturi de Sofia Polcanova, scor 10-12, 4-11, 11-13, 9-11. Szocs și Polcanova se cunosc foarte bine pentru că sunt partenere de dublu în circuit din 2019, în 2022 reușind chiar să se impună la dublu feminin în Campionatele Europene de la Munchen.
Echipa feminină de tenis de masă a României a părăsit competiția pe echipe de la Jocurile Olimpice, după înfrâgerea suferită în „optimi” în fața Indiei, scor 2-3 la general. Româncele au pierdut primele două meciuri, am reintrat în cărți după victoriile reușite de Samara și Bernadette Szocs, dar Adina Diaconu a cedat duelul decisiv cu Manika Batra.
Perechea României la dublu-mixt la tenis de masă, formată din Bernadette Szocs și Ovidiu Ionescu, a fost învinsă în sferturi la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, după un eșec în fața Coreei de Sud. La JO 2020, Ionescu şi Szocs au pierdut tot în sferturile de finală şi s-au clasat pe locul 5. România nu a câștigat niciodată în istoria ei o medalie la tenis de masă la Jocurile Olimpice.
Bernadette Szocs și Ovidiu Ionescu s-au duelat cu perechea Patrick Franziska și Anett Kaufmann, din Germania. Românii au pierdut partida cu scorul general de 1-3 din cadrul Campionatului European Individual. Înainte de înfrângerea din optimi, Szocs și Ionescu au trecut de Hribar și Tofant, în 3 seturi, în primul duel al probei de dublu mix.
• Gimnastică:
România nu a mai luat o medalie olimpică la gimnastică de 12 ani și se părea că această perioadă de secetă a luat sfârșit la Jocurile Olimpice de la Paris. Timp de 30 de secunde, Ana Bărbosu a sărbătorit medalia de bronz în finala de la sol, dar o decizie controversată a arbitrilor a privat-o de această performanță imensă.
Ana-Maria Bărbosu a terminat pe poziția a patra finala probei individuale de la sol de la gimnastică artistică din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, dar pentru câteva momente, sportiva din țara noastră ocupa poziția a treia, care ar fi trebuit să îi aducă medalia de bronz. Contestația a făcut ca aceasta să coboare o treaptă, iar dezamăgirea trăită a fost una uriașă.
Ana-Maria Bărbosu a obținut medalia de bronz, în urma audierilor TAS care au durat nu mai puțin de șapte ore în decursul acestei zile. Gimnasta din România a revenit pe a treia treaptă a podiumului, acolo unde se clasase și la finalul probei din finala de la sol de la Jocurile Olimpice de la Paris, dar care i-a fost acordată, după 30 de secunde de bucurie amară, americancei Jordan Chiles, ca urmare a contestației depuse de aceasta.
Echipa feminină de gimnastică a României s-a clasat, marţi, pe locul 7 în finala de la Jocurile Olimpice, la 12 ani de la ultima prezenţă în această fază, când câştiga medalia de bronz. Aurul olimpic la Paris a revenit SUA, o echipă condusă de Simone Biles. România a adunat un punctaj total de 159.497, cu care s-a clasat pe locul 7. În calificări, echipa tricoloră a încheiat pe locul 8, cu exact acelaşi punctaj. România a participat ultima dată în finala pe echipe la ediţia JO din 2012, când a încheiat cu medalia de bronz. Palmaresul gimnasticii feminine româneşti în finalele pe echipe de la Jocurile Olimpice este de 3 medalii de aur, 4 de argint şi 5 de bronz, informează Digi 24.
• Haltere:
Mihaela Cambei a avut o prestație perfectă la haltere, categoria 49 kg, la stilul smuls, la Jocurile Olimpice de Vară de la Paris, 2024. Românca a reușit primele 3 ridicări, la 89, 91 și 93 de kg, în timp ce principala ei adversară, chinezoaica Zhihui Hou nu a reușit decât la 89 de kg. Mihaela Cambei a început bine și stilul aruncat, ridicând fără probleme 106 kg. Românca este lider în acest moment, având o medalie ca și asigurată.
După un concurs fără greșeală, Mihaela Cambei a cucerit medalia de argint la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, totalizând 205 kg, cu unul mai puțin decât noua campioană olimpică, Zhihui Hou. Este cea de-a 12 medalie olimpică cucerită de România la proba de haltere de-a lungul istoriei. De asemenea, de precizat ar fi că asiatica a izbutit să își păstreze titlul olimpic, după cel cucerit la Tokyo, acum trei ani de zile. Totodată, aceasta și-a depășit recordul olimpic, ridicând din a doua încercare la 117 kg, pentru că în capitala japoneză, aceasta sălta deasupra capului 116 kg, cel mai mult.
