Grațian Mihăilescu: “Proiectele de dezvoltare urbană se realizează în etape de 7 ani de zile”

Articol de Monica Liche, 21 ianuarie 2025, 16:42

Bucureștiul visează să devină un oraș al viitorului, însă drumul către statutul de oraș inteligent presupune mai mult decât tehnologie. Cum putem transforma capitala într-un exemplu de sustenabilitate, conectivitate și inovare urbană, păstrând în același timp identitatea sa unică? Am primit răspunsuri de la Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub și expert în dezvoltare urbană, invitatul Ioanei Brușten #InComunitate.

Ce înseamnă un oraș inteligent?

Conceptul de oraș inteligent este mult mai complex decât simpla implementare a tehnologiei. Este vorba atât despre integrarea unor soluții inovatoare care să transforme calitatea vieții cetățenilor, cât și despre felul în care cetățenii vor alege să se implice în viața orașului lor.

“Am întrebat ChatGPT-ul cum vor arăta orașele în 2050, să văd ce spune inteligența artificială. Și a înșirat o grămadă de chestii la care mulți oameni lucrează acum, de la transport public super conectat până la clădiri inteligente, până la oameni mai implicați în orașele lor. Chiar și chestia asta spunea AI-ul , că oamenii vor fi mai implicați în 2050 prin tool-uri digitale, astfel încât să devină mai apropiați de administrație, se cheamă guvernanță urbană, adică cetățeanul se implică în procesul de evoluție al orașului.” – Grațian Mihăilescu

Unde se află Bucureștiul pe drumul către smart city?

Bucureștiul face pași importanți, dar provocările sunt considerabile. Sectorul 2 este inclus într-un proiect european dedicat neutralității climatice până în 2035, iar această inițiativă reprezintă un prim pas spre un București mai verde. Totodată, un alt proiect, Mirror Mission Hub Romania, a dat o șansă nouă întregului oraș să intre pe drumul către era smart city.

“Organizația pe care o coordonez, alături de Ordinul Arhitecților din România și UEFISCIDI, care este Direcția de Inovare și Cercetare pe lângă Ministerul Educației, au făcut un proiect fanion, un proiect similar cu proiectul european, dar pentru România.  Am ales 10 orașe pe metodologia Comisiei Europene, care a ales 100 de orașe care vor deveni smart și neutre climatic. Noi am făcut o chestie similară, prin această platformă care este susținută și de cinci ministere, adică avem și suport instituțional, nu este doar grup de expertiză sau ONG și am lansat Mirror Mission Hub Romania, iar acolo avem un București de sine stătător, cu toate sectoarele. Este o chestie unică pentru București această aplicație și faptul că ei au venit împreună cu toate primăriile de sector să facă parte din acest program.”- a precizat Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub

Exemple de inovație din România

Deși Bucureștiul este în centrul atenției, alte orașe din România oferă exemple remarcabile de bune practici. Acestea sunt exemple  care ar trebui copiate și adaptate pentru a accelera procesul de modernizare urbană la nivelul țării.

“Buzău este un oraș despre care puțină lume știe că își dorește să folosească economia circulară în agricultură. Adică toată apa colectată de la ploaie, să o redistribuie pe câmpurile din jurul Buzăului. În domeniul agriculturii e un mare lucru, mai ales în condițiile anilor secetoși pe care îi tot traversăm și lucrează cu unii dintre cei mai buni experți din România.

(…)Reșița, un alt oraș care are un trecut industrial și care se schimbă,  are un proiect foarte inovator nu doar pentru România ci pentru întreaga Europă. (…)Pe patrimoniul industrial pe care îl au, ei doresc să construiască un proiect de mobilitate urbană pentru care au și primit finanțarea. Vor face o pistă de bicicletă suspendată, în locul vechiului funicular cu care se transporta înainte cărbune.”

 Sectorul 2 – în liga orașelor smart

 Bucureștiul are toate ingredientele necesare pentru a deveni un oraș smart: resurse, expertiză și deschiderea spre soluții inovatoare. Un exemplu de bune practici este Sectorul 2. Cu toate acestea, succesul depinde de implementarea unor politici coerente și de implicarea fiecăruia dintre noi.

„Noi lucrăm cu Sectorul 2 ca parte din Climate Neutral and Smart Cities Program,  într-un proiect de cercetare-inovare, unde există patru orașe pilot și patru orașe follower, la nivel european. Orașele pilot sunt Barcelona, Paris, Alverca și Sectorul 2. Noi ce facem? Pur și simplu implicăm cetățenii în procesul de planificare urbană verde. Adică am ales o zonă din cartierul Pantelimon și înverzim 15.000m², astfel încât calitatea vieții oamenilor de la blocurile respective să crească, datorită calității spațiului public din proximitate. Tot lucrul ăsta îl facem printr-un proces participativ, cu workshop-uri, ateliere, chestionare, lucrând cu cetățenii și înțelegând ce ce nevoi au”

Dezvoltarea urbană este un proces care necesită răbdare,

Grațian Mihăilescu, fondator UrbanizeHub,  subliniază faptul că schimbările semnificative nu pot fi obținute peste noapte, ci necesită un orizont de timp mai lung pentru a aduce rezultate palpabile.

„Lumea nu înțelege că dezvoltarea se realizează în etape de 7 ani de zile, deci nu poți să ai dezvoltare, vorbim de dezvoltare urbană, nu poți să o ai în 2-3 ani, pentru că tocmai de aceea fondurile Uniunii Europene sunt planificate în programe multianuale de 7 ani de zile. Și atunci când tu începi un proiect mai mare pe fonduri europene, pentru că fondurile europene îți schimbă puțin orașul, dacă știi cum să le folosești, tu vezi rezultatele unui proiect abia după 7 ani de zile, pentru că de la caiet de sarcini până la studiul tehnic și implementare, imediat.”