Beatrice Mahler: „Noi nu tratăm boli, noi tratăm oameni.”

Articol de Monica Liche, 23 ianuarie 2025, 16:52

Încrederea în medici este esențială pentru un act medical de calitate, iar comunicarea dintre pacient și doctor poate face diferența în procesul de vindecare. Reconstrucția acestei relații implică empatie, profesionalism și o abordare bazată pe transparență și respect reciproc. Am discutat despre aceste aspecte cu Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și conferențiar universitar doctor la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” invitată a Ioanei Brușten #InComunitate.

Empatie și comunicare în actul medical

Reconstrucția relației medic-pacient începe cu o comunicare deschisă și empatie. Acestea sunt aspecte care joacă un rol esențial în restabilirea încrederii pierdute în sistemul medical. Dincolo de competențele tehnice, medicii trebuie să investească în abilitatea de a asculta povestea pacientului și de a înțelege și impactul emoțional al bolii.

„ (…)Orice om care se află în fața noastră, indiferent de statutul lui social sau de cultura pe care o are, este un om care până la urmă este iubit și apreciat de cineva în lumea asta. Noi trebuie să vedem omul din fața noastră și să înțelegem că, indiferent de cine suntem, atunci când suntem bolnavi ne doare. Atunci când suntem bolnavi suferim, atunci când suntem bolnavi avem nevoie de empatie, iar această empatie, dacă nu știm să oferim, cu siguranță, într-o oarecare măsură, se poate învăța.” – Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și conferențiar universitar doctor la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”.

 Medicina narativă – povestea pacientului ca instrument de diagnostic

Introducerea medicinei narative în educația medicală deschide noi orizonturi în ceea ce privește relația dintre medici și pacienți. Povestea pacientului devine astfel un instrument relevnat al diagnosticului.

“Medicina narativă a apărut de ceva timp și nu este o noutate decât pentru România, pentru că în Statele Unite medicina narativă se predă în cadrul școlii medicale, într-un format de master, în cadrul formării profesionale a medicilor.

(…)Medicii au nevoie de tehnologii, avem nevoie de dovezi și acest lucru este important să se întâmple. Însă, dincolo de asta, atâta timp cât nu vom acorda timp poveștii, narațiunii pe care omul o aduce în fața noastră, vom pierde elemente importante de diagnostic și practic vom greși diagnosticul.”

Ascultă omul din fața ta

 Boala nu afectează doar corpul pacientului, ci și psihicul, relațiile sociale și echilibrul său economic. Prin ascultarea poveștilor, medicii pot dezvolta soluții mai bine adaptate nevoilor emoționale și sociale ale pacienților.

“(…)Riscul de malpraxis există, există pentru că orice investigație pe care o ai te duce către un diagnostic de sindrom, te duce către un diagnostic de etapă care, însă, trebuie ajustat la personalitatea pacientului, la tipologia pacientului. Noi nu tratăm boli, noi tratăm oameni. Unii oameni pot să tolereze un medicament, alții pot să nu-l tolereze. Unii pot să aibă nevoie de un an, pot să tolereze un anumit tip de investigație. Pentru alții investigația respectivă poate să fie de nesuportat. Și, atunci, trebuie să vezi până unde poți să te duci cu investigația, cu tratamentul, astfel încât, în primul rând, să nu-i faci rău. Ori, acest lucru nu se poate face decât dacă asculți omul din fața ta. Ca să asculți omul din fața ta trebuie să înțelegi că este o ființă umană.” – Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și conferențiar universitar doctor la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”.

 Studenții de azi, medicii de mâine

Educația medicală trebuie să se alinieze cerințelor actuale și să integreze discipline care pun accent pe relația umană. Cursul de Medicină Narativă, oferit la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”, este un exemplu al acestei direcții noi care poate contribui la formarea unor medici empatici, capabili să înțeleagă complexitatea relației medic-pacient.

 “Adresându-mă studenților cu acest curs, am gândit formarea lor, pentru că sunt doar elemente în studenție cu care voi începe și pe care le voi parcurge împreună cu ei, pe care eu sper că le vor utiliza ca baza a ceea ce vor trebui să formeze în următorii ani. Vom pleca de la nevoia medicului de a se identifica pe el ca o persoană cu nevoi, să-și recunoască valoarea, dar și limitele, să recunoască nevoia de a se perfecționa și nevoia de de a-și pune întrebări, în fiecare moment, tocmai pentru a valoriza ființa din fața lui.”

Comunicarea, pod al încrederii între medic și pacient

Comunicarea dintre medic și pacient reprezintă un pod al încrederii, fiind diferită de orice alt tip de comunicare. O comunicare bine structurata, bazată pe reguli clare și un algoritm bine stabilit, poate reduce semnificativ riscul de malpraxis și va spori încrederea pacienților în actul medical.

 “Comunicarea medic-pacient  este complet diferită de alte tipuri de comunicări. Avem un anumit algoritm de a discuta cu pacientul, trebuie să știm cum abordăm situațiile de criză, trebuie să știm cum transmitem pierderea cuiva drag, trebuie să știm cum transmitem un diagnostic extrem de sever, trebuie să știm, pe lângă principii de comunicare și principiile etice care sunt reglementate în țara noastră.

Trebuie să cunoaștem legislația care se află în spate și sunt convinsă că în momentul în care comunicarea medic-pacient va fi făcută pe niște reguli extrem de bine stabilite, un algoritm de de discuție care să să fie bine cunoscut, în momentul în care pacientul va ajunge către medic cu încredere, riscul de procese de malpraxis va fi mult, mult, redus. Nu spun că vor dispărea, pentru că suntem oameni și se pot întâmpla tot timpul situații nedorite, dar sunt convinsă că numărul lor va scădea.” – Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și conferențiar universitar doctor la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila”.