Alexandru Leuțu Cotroceanu:“Avem o scădere de peste 10% a violențelor înregistrate în mediul școlar”
Articol de Monica Liche, 29 ianuarie 2025, 16:41
Violența în școli este o realitate tot mai vizibilă, iar soluțiile pentru combaterea ei trebuie să implice atât autoritățile, cât și profesorii, elevii și părinții. De Ziua Internațională pentru Non-Violență în Școală, am discutat #InComunitate despre măsurile necesare pentru un mediu educațional sigur, cu Alexandru Leuțu Cotroceanu, director al Direcției de Siguranță Școlară, care ne-a explicat ce strategii sunt aplicate în prezent și cum pot fi prevenite conflictele în unitățile de învățământ.
Bullying-ul și violența, amenințări constante pentru elevi
Fenomenul violenței în școli este o realitate care nu poate fi ignorată. Elevii se confruntă zilnic cu diverse forme de bullying, iar mediul educațional este adesea un teren unde conflictele escaladează. Alexandru Leuțu Cotroceanu a subliniat importanța conștientizării și combaterii acestui fenomen.
“Avem o scădere de 10 virgulă undeva la peste 10% a violențelor înregistrate în mediul școlar. Un procent foarte important, din perspectiva campaniei pe care noi am lansat-o începând cu debutul anului școlar. ‘Tăcerea e tot violență, vocea ta e soluția.’ Pe de altă parte, deloc de neglijat sunt numărul de activități pe care noi le-am avut în anul 2024, peste aproape 90.000 de activități la nivel național.”
Educația, cheia prevenirii violenței
Ziua Internațională pentru Non-Violență în Școală, marcată anual pe 30 ianuarie, nu este doar un moment simbolic, ci o ocazie pentru a discuta despre soluțiile necesare pentru un mediu educațional sigur. O problemă ar putea fi faptul că mulți copii nu au repere clare despre ceea ce înseamnă respectul și comunicarea sănătoasă. Fără modele pozitive, atât din partea părinților, cât și din partea profesorilor, elevii înclină spre adoptarea unora comportamente agresive.
“Scopul zilei de 30 ianuarie, Ziua Internațională a Non-Violenței în Mediul Școlar este tocmai ideea de a crește, de a educa copiii în armonie, în respect reciproc, în solidaritate unul cu celălalt, tocmai ca mediul școlar să fie unul armonios. Sigur și scopul educativ să fie cel principal. Bullying-ul apare într-o relație de putere, în general, când cineva, unul dintre cei doi actori, să spunem așa, cel care face bulling-ul și cel care primește bullying-ul încearcă să-și arate superioritatea și puterea față de celălalt. Putem spune că este natura umană. Copiii sunt, să spunem așa, mai vulnerabili, pentru că ei sunt în formare, sunt în în creștere și dacă nu au lângă ei repere și modele la care să se raporteze, de dezvoltare armonioasă în societate și aici mă refer pe de o parte la părinți, dar și la mediul educational, e foarte greu să-și găsească aceste limite sănătoase în care să se dezvolte.”
Cyberbullying-ul, violența care nu ia pauză
Bullying-ul a existat dintotdeauna, dar modul în care se manifestă astăzi a devenit mai agresiv și mai persistent, în special din cauza influenței mediului digital. Dacă în trecut bullying-ul rămânea limitat la perimetrul școlii, astăzi tehnologia face ca agresiunile să continue fără întrerupere, chiar și în vacanțe. Această formă de agresiune online este adesea mai perfidă, deoarece agresorii se ascund în spatele anonimatului.
“Generațiile din zilele noastre trăiesc în acest mediu și, mai mult decât oricând, foamea de apreciere, cu ghilimele de rigoare, este din ce în ce mai acerbă, să spunem așa. De aceea și multe dintre aceste, să le spunem, răutăți care se transformă într-un bullying în format electronic, așa numitul cyberbullying, capătă din ce în ce mai multă amploare. E mult mai facil, sub anonimat, sub un cont fals, să faci tot felul de comentarii, de răutăți, care, bineînțeles, ca și celelalte care se întâmplă în mediul real, produc aceleași sentimente și aceleași emoții. Dar noi suntem pregătiți și adaptați și pentru vremurile pe care le trăim. Am creat noi instrumente de a informa atât copiii, elevii, dar și părinții și profesorii despre aceste vulnerabilități, despre modalitățile prin care pot, eu știu, interveni în anumite situații de acest gen.”
Strategii naționale pentru siguranța școlară
Inspectoratul General al Poliției Române, prin Direcția de Siguranță Școlară, derulează campanii de prevenire și programe educative menite să reducă violența în mediul școlar.
„Mâine organizăm în București un eveniment care marchează Ziua Non-Violenței în Școală, dar și festivitatea de premiere a unui concurs național în cadrul campaniei ‘Tăcerea e tot violența, vocea ta e soluția’. Vorbim despre niște creații audio-video făcute de către copii din ciclul gimnazial, dar și din ciclul liceal, pe cele două subiecte, să le spunem așa, de interes. Atât cel de violență în mediul școlar și aici am angrenat copiii din clasele a 6-a și a 7-a, cât și consumul de droguri și am mers către copiii din clasele a 9-a și a10-a. Pot să spun că sunt niște opere de artă, tot ce au realizat acești copii, sunt mândru de ei și de tot ceea ce au creațiile lor”.” – a anunțat Alexandru Leuțu Cotroceanu
Un alt instrument creat pentru combaterea violenței este platforma www.sigurantascolara.ro, unde elevii, părinții și profesorii pot găsi informații despre protecția împotriva agresiunii și soluții pentru raportarea incidentelor.
“Am creat, bineînțeles, tot în acest sens, și o pagină de facebook unde să putem promova activități care sunt derulate în unitățilede învățământ, sau tot felul de alte informări, care ar putea să ajungă către publicul nostru țintă.”.
Rolul părinților și profesorilor în combaterea violenței
Combaterea violenței în școli nu este doar responsabilitatea sistemului educațional. Părinții și profesorii trebuie să fie parteneri activi în acest proces.
„ Principalul model pentru copil este părintele sau persoana responsabilă din proximitatea lui. Că putem vorbi și despre situații aparte. Părinții au un rol determinant în dezvoltarea copilului . (…)dar și ceea ce facem noi, fiecare dintre noi este foarte important. (…)Toate modelele astea contribuie la dezvoltarea lui. Toate modelele astea din societate îl vor defini pe el ca un matur mai târziu. “a explicat Alexandru Leuțu Cotroceanu
Un alt aspect crucial este implicarea profesorilor și a consilierilor școlari.
„Eu cred că rolul dirigintului ar trebui să fie eu doar o părere personală, repet, mai degrabă de mentor, Este un al doilea părinte, de aceea eu cred că are un rol determinant. Consilierul școlar, în schimb, este cu totul și cu totul altceva.
Este un element nou apărut în mediul școlar românesc. (…)Rolul lui este unul și mai important. Abilitățile și cunoștințele pe care ar trebui să le aibă, din punct de vedere psihologic, îl face o persoană destul de importantă, în contextul în care noile generații de copii sunt mult mai emotive, mult mai pasibile de anxietate și depresie.”