Bucureștiul se sufocă! Avem soluții?

Articol de Monica Liche, 3 februarie 2025, 17:03
Poluarea din București atinge cote alarmante, iar sănătatea locuitorilor este tot mai afectată. Pe de altă parte, colectarea separată a deșeurilor textile devine obligatorie, impunând noi responsabilități pentru autorități și cetățeni. Ce soluții există pentru un oraș mai curat și cum putem contribui fiecare dintre noi? Am primit răspunsuri de la Andrei Corlan, Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu, invitatul Ioanei Brușten, #ÎnComunitate.
Nivelul ridicat al poluării, o problemă nerezolvată din 2014
Bucureștiul rămâne unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, iar datele confirmă ceea ce locuitorii simt zilnic: aerul pe care îl respirăm nu este sigur pentru sănătate. Traficul intens și încălzirea rezidențială sunt principalii factori care contribuie la această situație alarmantă.
„ Problemele principale ale Bucureștiului, când vorbim de poluarea atmosferică, sunt reprezentate de trafic, respectiîncălzirea rezidențială. Există un studiu care relevă faptul că traficul din București are un aport negativ de 58% la calitatea aerului, încălzirea rezidențială un aport de 27% poluare și alte industrii și servicii de 13%, deci marele vinovat ar fi traficul și nu trebuie să fii un specialist de mediu ca să resimți, stând într-o stație de tramvai, că este o calitate aerului nu nu tocmai bună.”
Problema poluării nu este nouă. Autoritățile au recunoscut gravitatea acesteia încă din 2014, dar măsurile concrete întârzie să apară.
„Bucureștiul se confruntă cu aceste probleme încă din anul 2014. În 2018 a fost aprobat prin hotărâre a Consiliului General un plan integrat de calitate a aerului, care avea termen de finalizare în 2022. În 2020 s-a renunțat la investițiile în acest plan. În 2021, Primăria Capitalei a prezentat Comisiei Europene o nouă inițiativă, iar termenul de implementare a fost mutat în iunie 2022. Apoi s-a decalat în noiembrie 2023. La ultima ședință, s-a stabilit un nou termen pentru 24/10/2024.”
Sancțiuni aplicate Primăriei, dar fără efect real
Garda Națională de Mediu a încercat să impună respectarea măsurilor, aplicând sancțiuni administrației locale. Însă, atunci când statul amendează statul, rezultatele sunt minime. Oricum, fără un plan clar și concret, riscul de sancțiuni la nivel european este tot mai mare.
„ Anul trecut, Garda de Mediu a efectuat mai multe controle la nivelul Primăriei Capitalei. Am aplicat sancțiuni cumulate de 250.000 lei, dar cu siguranță atunci când statul amendează statul, asta nu rezolvă problema intrinsecă. Aș vrea să subliniez faptul că Garda de Mediu nu este soluția unei probleme, este pedeapsa absenței soluției.
(…)Eu sper să beneficiem de acest răgaz pe care l-a acordat Uniunea Europeană, pentru că n-am primit nicio scrisoare de la de la Comisie și să accelerăm procesulde adoptare al unui nou plan integrat de calitate, care să abordeze cel puțin cele două probleme esențiale, adică traficul și încălzirea rezidențială.”
Administrația locală nu a anunțat încă un nou termen pentru adoptarea unui plan concret.
„ În momentul de față Primăria Municipiului București nu a prezentat un nou termen. Urmează ca în luna februarie, Garda Națională de Mediu să demareze un nou control la Primăria Municipiului București, unde vom reține aceleași măsuri care le-am trasat de-a lungul timpului.”
Un plan lipsit de studii și de măsuri concrete
Unul dintre principalele obstacole în calea implementării unui plan eficient de combatere a poluării este lipsa unui studiu actualizat care să justifice măsurile necesare. În absența unui astfel de studiu, orice măsură este temporară și incompletă.
„Pentru a elabora acest plan integrat de calitate a aerului, el trebuie să aibă la bază un studiu care relevă sensibilitățile ce trebuiesc abordate prin plan. Neexistând un studiu nou, până la momentul actual a fost comandat și efectuat un studiu care nu a corespuns exigențelor autorității municipale și nu a fost recepționat și se așteaptă un studiu nou”
„ (…)Noi am propus aceste măsuri imediate de fluidizat traficul, stabilit de sensuri unice, sensuri giratorii, lucruri firești în orice capitală, dar fără un plan integrat de calitate a aerului ,care să aibă la bază un studiu, despre aceste probleme vom vorbi la fiecare început și sfârșit de an.”
Măsurile pentru combaterea poluării
Se vorbește despre măsuri precum fluidizarea traficului și reducerea emisiilor din încălzirea rezidențială. Limitarea accesului mașinilor în anumite zone ale orașului și folosirea transportului public ar trebui să fie alternative viabile, dar lipsa infrastructurii moderne și a investițiilor face ca aceste soluții să rămână la stadiul de idei, de cele mai multe ori. Exemple de bune practici, totuși, există.
“Curba poluării, aș putea afirma, este oarecum în creștere, casta pentru că și numărul mașinilor este în creștere, și creșterea numărului mașinilor nu este sinonim cu împrospătarea parcului auto.
Există termeni cunoscuți precum Smart city, orașul celor 5 minute. Până la urmă, subiectul transportului smart este descurajarea transportului cu mașina personală și încurajarea transportului în comun. Asta presupune mai multe aspecte, cum ar fi condițiile de transport, existența infrastructurii de transport public, descurajarea parcării în centrul orașului. Adică, cu toții am fost în străinătate, niciodată nu cred că am parcat în buricul Vienei”
Echilibrul dintre sancțiune și motivație
În combaterea problemelor de mediu, măsurile punitive sunt necesare, dar nu suficiente. Garda de Mediu joacă un rol important în descurajarea practicilor dăunătoare prin sancțiuni, însă adevărata schimbare se petrece atunci când cetățenii au și alternative pozitive. Exemplul Sistemului de Garanție-Returnare demonstrează cum o recompensă bine gândită poate transforma comportamentul colectiv.
„ Garda de Mediu, prin activitatea ei, asigură coerciția, asigură pedeapsa, asigură prevenția prin descurajarea acestor practici. Însă coerciția reprezintă jumătate din drum. Coerciția împinge lucrurile spre ceva. Te pedepsesc, ca să nu mai faci așa, dar trebuie să existe o alternativă. Această alternativă presupune crearea unui context la nivel national, astfel încât să încurajăm lucrurile bune, să descurajăm lucrurile rele. Vorbim de reciclare constant. Vă dau un exemplu foarte la modă, Sistemul de Garanție Returnare, care are un succes fantastic pentru că pe lângă sancțiunile care se dădeau, le dădeam noi pentru abandonare deșeuri, acum, pentru că există acea bonificație de 0,50 RON, nu prea mai avem pet-uri, nu mai avem sticlă. De ce?
(…)Există situația în care ești amendat, dacă faci dacă faci greșit, dar dacă faci bine ești recompensat, contează foarte mult să existe o sinergie între băț și morcov, între pedeapsă și recompensă.”