EXCLUSIVITATE > Herăstrăul își pierde aspectul istoric de dragul „modernizării” și al „reparațiilor” făcute haotic și posibil chiar ilegal!

Unul din trei arbori din Parcul Herăstrău este deteriorat, iar compoziția vegetală a fost afectată, pierzându-se aspectul istoric al parcului și atmosfera originală a acestuia. București FM a analizat alături de peisagistul Diana Culescu felul în care este îngrijit parcul și situația tăierilor unor arbori care dădeau farmecul inimii verzi a Capitalei.

Articol de Mircea Apostolescu, 5 februarie 2025, 11:04

Reporter: „Cum vi se oare dumneavoastră, cu ochiul format al peisagistului, că arată parcurile istorice, în speță Parcul Herăstrău, în ultimul timp”?

Diana Culescu: „De exemplu, noi mergem la Versailles să vedem o grădină de 400 de ani. Din păcate, pentru că nu se înțelege acest lucru și nu există cunoștințele necesare, deja s-a deteriorat o treime din populația de arbori, de acolo, se vede cu ochiul liber. Și s-a deteriorat compoziția vegetală a parcului.
De exemplu, în momentul în care intri dinspre Televiziune, până la lac, este o serie de vreo patru camere verzi. Acum, de la lac, poți să vezi de-a dreptul spre TVR, pentru că nu mai există arbuștii și arborii, astfel încât să creeze aceste camere verzi, să-ți creeze diferite atmosfere și să dea farmecul parcului„.

De ce se deteriorează vegetația?
Cauzele constau în tăierea rădăcinilor, cu ocazia execuției unor lucrări de introducere de rețele, cum ar fi cele de iluminat, de aspersoare etc, care au distrus rădăcinile arborilor, tasarea solului, din cauza circulației oamenilor, circulația mașinilor și a utilajelor neadecvate pentru întreținerea parcului.

„Sunt mai multe cauze. O cauză este că se încearcă, de exemplu, introducerea de rețele – de exemplu, iluminat, partea de irigații, prin zone unde arborii au rădăcini.
Pentru că nu avem Registrul verde, care să ne estimeze – că asta face, printre altele, un registru verde, să ne estimeze pe unde sunt rădăcinile, astfel încât să tăiem o bucată cât mai redusă din rădăcini, astfel încât arborele să reziste la o astfel de Intervenție.
Al doilea motiv este că, dispărând zona această de plante perene și de arbuști, toată lumea circulă peste tot. Și, atunci, se tasează solul.
În momentul în care se tasează solul, nu mai pot intra în solul respectiv, aer și apă.
Și atunci plantele nu se mai pot hrăni și încep să se deterioreze și mor.
Dacă o să vă uitați în Herăstrău, pentru a face întreținerea parcului, se circulă cu mașinile ca pe autostradă. Peste tot sunt mașini. Pentru că nu înțelegem că acele echipamente tasează solul.
Și, nu în ultimul rând, se mai tasează solul cu echipamentele pe care le folosesc pentru întreținere. Pentru că ei folosesc niște echipamente cu care, de fapt, se fac lucrări de construcții, pentru că nu cumpără echipamentele necesare pentru a face lucrări în spațiile verzi„, a explicat, pentru București FM, peisagistul Diana Culescu.

Doreii distrug plante emblematice ale parcului?
O altă cauză a distrugerilor din Herăstrău constă in lucrările executate de persoane fără nicio pregătire, fără supravegherea specialiștilor si fără a avea un plan de gestionare a parcului, care să prevadă clar ce lucrări cum și când pot fi executate.
Astfel, pe 16 ianuarie, în Parcul Herăstrău, unul dintre cele patru parcuri istorice – alături de Cișmigiu, Circului și Carol, niște muncitori tăiau de zor rădăcinile chiparoșilor de baltă (Taxodium distichum).
Acești muncitori nu erau însoțiți de un specialist care să poată recunoaște diferite specii de plante și să înțeleagă cum funcționează ele.
Muncitorii tăiau rădăcinile aeriene ale acestor plante, care contribuie la aspectul istoric al Parcului Herăstrău cu un instrument – un fel de freză, folosit la măcinarea buturugilor.

Din păcate astfel au fost distruși mulți arbori de pe marginea Lacului Herăstrău.

Chiparoșii de baltă sunt extrem de importanți, făcând parte din compoziția vegetală originală a acestui parc istoric.
Practic acești chiparoși au supraviețuit războiului, Parcul Herăstrău fiind amenajat în jurul anului 1935, dar nu au mai reușit să supraviețuiască muncitorilor fără nicio pregătire trimiși de către Administrația Lacuri, Parcuri si Agrement (ALPAB) ce administrează parcurile aflate în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti, printre care se află și cele patru parcuri istorice.

Într-un răspuns la o solicitare a București FM, ALPAB spune că ar fi executat lucrări în regim de urgență, în Herăstrău, în urma prăbușirii unor copaci. Aceste lucrări în regim de urgență nu ar necesita avizul Ministerului Culturii.

„În condițiile atmosferice nefavorabile din luna decembrie 2024 și începutul anului 2025, în parcurile și spațiile verzi administrate de ALPAB s-au prăbușit un număr de 154 de arbori. Dintre aceștia, 56 s-au prăbușit în Parcul Mihai I, fost Parcul Herăstrău. În aceste condiții și în conformitate cu prevederile HCGMB nr. 304/2009 privind normele de protecție a spațiilor verzi pe teritoriul Municipiului București (în particular Anexa 1, art. 6, alin. 4a), ALPAB a acționat în regim de urgență, extrăgând rădăcinile și ridicând materialul lemnos de pe teren, lucrările fiind executate în baza contractului nr. 15747/18.12.2024 privind lucrările de întreținere a spațiilor verzi aferent lunii ianuarie 2025, încheiat între ALPAB și liderul de asociere SC Garden Center Grup SRL. Lucrări de degajare a arborilor prăbușiți și a cioatelor rezultate, obligatorii conform prevederilor HCGMB 304/2009, indicat anterior, reprezintă intervenții de întreținere specifice parcurilor și, în conformitate cu prevederile în vigoare ale Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pot fi realizate fără obținerea avizului/acordului scris din partea Ministerului Culturii și/sau serviciilor sale deconcentrate. Conform prevederilor aceleiași legi, aceste lucrări au fost comunicate Direcției pentru Cultură a Municipiului București, ALPAB urmând a elabora documentația necesară lucrărilor de replantare„, se scrie în răspunsul ALPAB.

ALPAB admite că au fost distruse, în timpul lucrărilor în regim de urgență, rădăcinile unor arbori aflați în apropierea celor căzuți.

„În ceea ce privește afectarea rădăcinilor arborilor din vecinătatea celor prăbușiți, acestea au fost afectate în mod indirect, aflându-se la mică distanță față de arborii prăbușiți și vor face obiectul unor lucrări de specialitate și tratamente fitosanitare.
Precizăm că intervențiile asupra arborilor uscați și/sau aflați în declin biologic pot fi realizate de ALPAB doar în baza prevederilor HCGMB 304/2009, în prezent fiind deja depuse documentațiile pentru obținerea avizului de specialitate în vederea defrișării arborilor uscați în totalitate în toate spațiile administrate de ALPAB. În cazul parcurilor monument istoric și în zonele istorice protejate ale municipiului București vor fi urmărite prevederile legale în vigoare în ceea ce privește defrișările și replantările, după caz„, se scrie în răspunsul ALPAB.

Dar distrugerea acestor rădăcini aeriene ale chiparoșilor de baltă ar fi fost inevitabilă, din cauza distanței mici față de arborii prăbușiți, susține ALPAB.

„Rădăcinile aeriene ale exemplarului de Taxodium distichum au fost afectate în mod secundar, ca urmare a faptului că rădăcinile aeriene ale acestuia s-au extins/dezvoltat până în apropierea buturugii/cioatei extrase. Factorul care a determinat această problemă este distanța mică de plantare (aproximativ 3 m) dintre cei doi arbori.
Situația la care faceți referire nu putea fi evitată deoarece pneumatoforii (rădăcinile aeriene) se regăseau în zona de intervenție„, se scrie în răspunsul instituției la solicitarea București FM .

Peisagistul Diana Culescu spune că pentru parcurile istorice ar trebui să existe, conform legii, un plan de gestionare aprobat de Ministerul Culturii, prin Comisia Monumentelor Istorice, care să prevadă intervențiile care se pot executa și în ce mod se poate interveni.

„În primul rând, Parcul ar trebui să aibă un plan de gestionare, care să fie avizat de Ministerul Culturii. Planul de gestionare prevede o serie de reguli care trebuie urmate, în funcție de sezon, plantă, materiale – pentru că planul de gestionare ia inclusiv aleile în considerare, nu doar vegetația, sau alte elemente constructive.
Și toate acestea, în planul de gestionare, au descris momentul în care trebuie îngrijite și cum trebuie să se intervină.
Deci, nu ne ducem și tăiem pneumatoforii (rădăcini aeriene), fiindcă ne-am gândit noi la săracii pescari și să îndreptăm acea zonă, ci scrie, într-un document aprobat de Ministerul Culturii, prin Comisia de Monumente. Este un parc istoric, da.
Și, atunci, fiecare știe când trebuie îngrijită fiecare specie și cum. Dar, așa sunt trimiși pe teren niște muncitori și își dau cu părerea despre ce trebuie făcut, acolo, în lipsa cunoștințelor necesare și a unei persoane care să îi îndrume, pentru că este specializată și știe ce face acolo„, a explicat peisagistul Diana Culescu, pentru București FM.

„ALPAB nu deţine la data prezentei solicitări planuri de gestionare pentru parcurile istorice”, se scrie într-un răspuns la o solicitare a București FM.

Conform aceluiași răspuns la solicitarea București FM, ALPAB, care administrează parcurile istorice, în numele Primăriei Capitalei, este abia în faza de elaborare a documentației pentru realizarea unor planuri de management ale acestor parcuri, dar nu se știe când vor fi gata aceste planuri.

„ALPAB este în faza de colectare a informațiilor și a documentației necesare pentru realizarea unor planuri de management pentru parcuri și grădini. În acest sens, se lucrează la un parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului – Ministerul Culturii pentru documentarea cultural-istorică-dendrologică a parcurilor. Totodată, suntem în faza de obținere a avizelor/acordurilor conform prevederilor Certificatelor de Urbanism, actualizarea studiilor de fundamentare și aprobarea în Comisia Tehnică de Urbanism a Primăriei Municipiului București a PUZ-urilor pentru parcurile istorice. Colectarea și avizarea documentației este estimată să se realizeze în al treilea trimestru al anului 2025. O perioadă mai precisă de timp o vom putea identifica după aprobarea bugetului pentru anul 2025.
Planurile de management ale parcurilor și grădinilor presupun un efort de coerență la nivelul unor proceduri lacunare și legislații insuficient actualizate cu dinamica și nevoile dezvoltării comunității locale. ALPAB se va adresa Direcției de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului București în vederea colaborării cu personalul de specialitate al direcției mai sus menționate, pentru elaborarea acestor planuri.
Patrimoniul vegetal se îmbină cu cel arhitectural și cultural, ceea ce presupune intervenții complexe și interdisciplinare, atât din domeniul patrimoniului cultural, dar și cu cel al mediului și biodiversității, arhitecturii și urbanismului, al locuirii și dezvoltării durabile„, se scrie în răspunsul ALPAB.

Se fac lucrări fără aviz de la Ministerul Culturii în parcurile istorice?
Lucrările din parcurile istorice, administrate de către Primăria Municipiului Bucureşti, prin ALPAB, se desfășoară fără a avea proiecte avizate de către Ministerul Culturii, conform peisagistului Diana Culescu.

Reporter: „Primăria Capitalei are în plan refacerea aleii din jurul lacului. V-a întrebat cineva sau există o expertiză despre cum ar trebui făcut lucrul ăsta, pentru ca odată cu refacerea aleii să nu se distrugă și vegetația din acea zonă din jurul lacului”?

Diana Culescu: „Nu și o să se întâmple ca în Cișmigiu. În Cișmigiu au refăcut aleile. Se zvonește – ALPAB cel puțin așa povestește, când te duci la întâlnirile cu ei, că am fost la vreo patru, anul trecut, se zvonește că ar exista un studiu de fundamentare, ceea ce îți cere legea, și un proiect, care este avizat de Ministerul Culturii. Doar că de câte ori l-am cerut a rămas că „vi-l trimitem noi”.
Dacă el ar exista, eu cred că era pus, deja, pe site, nu mai era nevoie să îl cerem noi. Dar, fără avizul acesta, poți să faci ce ai chef. Și asta s-a întâmplat în Cișmigiu, au făcut ce au chef, fără acest aviz de la Ministerul Culturii. Dacă exista acest aviz,este imposibil să-l fi cerut, în patru întâlniri și să nu-l fi primit, până acum„.

În context, este interesant de știut faptul că, potrivit peisagistului Diana Culescu, „Chiparosul de baltă face niște rădăcini aeriene, denumite pneumoatofori. Cu ajutorul acestor rădăcini respiră. Această adaptare a fost determinată de faptul că specia crește în mod natural pe malul lacurilor, unde apa băltește în sol. Pentru a putea funcționa normal și pentru a hrăni arborele, orice rădăcină are nevoie de aer. Prin prezența continuă a apei în sol, aerul este eliminat. Din acest motiv, chiparosul de baltă s-a adaptat și are capacitatea de a scoate la suprafață părți din rădăcină pentru a avea contact cu aerul. În momentul în care tai aceste rădăcini lași arborele fără aer și afectezi stabilitatea sa. Iar rădăcinile tăiate sunt porți de intrare pentru boli și dăunători. Așadar, prin această tăiere a părților aeriene, debilitarea rădăcinii este accelerată.
… Această specie a fost foarte mult utilizată în realizarea parcurilor și grădinilor amenajate în a doua jumătate a secolului XIX și în prima parte a secolului XX. Astfel, în București, Taxodium distichum nu lipsește din amenajarea parcurilor care înglobează și suprafețe de apă: Herăstrău, Carol, Cișmigiu, Parcul Circului etc. Chiparosul de baltă este una dintre speciile de bază ce formează peisajul specific al malurilor de apă din aceste spații emblematice”.

Dacă, potrivit răspunsului ALPAB, planurile de gestionare ale celor patru parcuri istorice nu există, încă, lucrările la alei și poduri realizate în Parcul Cișmigiu au avut avizele necesare, potrivit aceleiași surse.