Iluzia online și capcanele digitale care manipulează realitatea
Articol de Monica Liche, 5 februarie 2025, 16:39
Elevii din România își iau informațiile tot mai mult din rețele sociale precum TikTok, Instagram și YouTube. Un nou studiu realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) analizează modul în care tinerii consumă informația, identificând principalele surse de încredere, tendințele de informare și impactul bias-ului de confirmare asupra percepției lor. Este educația media suficientă pentru a-i ajuta să navigheze prin avalanșa de conținut digital? Am primit răspunsuri de la Veronica Lungu, Communication Specialist la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), invitata Ioanei Brușten, #ÎnComunitate.
De unde își iau elevii informațiile și ce platforme folosesc?
Studiul realizat de Centrul de Jurnalism Independent ne arată care sunt schimbările și diferențele în ceea ce privește consumul de informație a tinerilor din România. Elevii cu vârste între 9 și 19 ani folosesc surse de informare complet diferite față de generațiile anterioare, iar platformele digitale sunt acum fereastra lor către lume. În timp ce elevii mai mici preferă YouTube, WhatsApp și Roblox, cei mai mari se îndreaptă către TikTok și Instagram.
“ Sunt diferențe între generații, mai ales pentru că sunt diferențe atunci când ne uităm la platformele pe care ei le folosesc. Dacă ne uităm la elevii din ciclul primar, aceștia folosesc, când vine vorba de platforme, Youtube, Whatsapp și Roblox, pentru că e normal să meargă și spre zona de jocuri, roblox fiind o platformă unde ei pot să se joace și să interacționeze.
(…)Apoi sunt platformele de tipul instagram și tiktok, care sunt folosite destul de mult atât de elevii de gimnaziu, cât și de cei de liceu. Dar consumul crește odată cu vârsta, în sensul că elevii de liceu consumă mult mai mult tiktok decât cei de gimnaziu. Și, la fel și cu celelalte platforme, pentru că și timpul pe care ei îl petrec pe internet crește odată cu vârsta.” – Veronica Lungu, Communication Specialist la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Consum de informații vs postări
În mod surprinzător, TikTok și Instagram sunt mai degrabă surse de consum de informații decât de postare de conținut. Prăpastia dintre generații este reflectată și de tipul de informații accesat.
“Un alt lucru pe care l-am descoperit e că pun foarte puțin conținut pe Instagram și Tiktok. Mai degrabă consumă. Ne-am uitat și la ce tipuri de informații ajung la ei pe platformele respective. Pentru că ei se consideră mai degrabă informați despre trenduri, influenceri, pop culture, decât despre alte teme, despre care poate mai degrabă noi, adulții, căutăm și primim informații inclusiv pe rețelele sociale.”
Influencerii – noua sursă de informare pentru elevi
O concluzie interesantă a studiului este că influencerii au devenit o sursă principală de informare pentru tineri, uneori chiar mai importantă decât părinții sau profesorii. Această tendință ridică semne de întrebare mai ales în ceea ce privește calitatea informației pe care tinerii o consumă. Tendința de a avea încredere în informațiile livrate de influenceri fără să le verifice, poate avea consecințe serioase asupra realității în care cresc.
“Ne-am uitat și la influenceri, cei mai urmăriți de către elevi, pentru că aceștia se vor constitui în modele. Până la urmă, sunt mai mult decât modele. Sunt o sursă de informare. Pentru că atunci când ne-am uitat la sursele lor de informare, după părinți și profesori sau alte persoane din viața lor, influencerii, care fac rezumate despre știrile zilei, spre exemplu, sunt următoarea sursă menționată de elevii de gimnaziu.
(…)Totul depinde de calitatea acelui influencer, pentru că este un filtru pentru informația care ajunge la copil, așa cum vede el și cum interpretează el știrile, făcându-le rezumatul și transmițând mai departe unui public care îl ascultă, îl crede, prezintă încredere. Influencerii nu au obișnuința jurnalistului de a verifica informațiile pe care le dau, de a face o documentare foarte bine organizată. Sau uneori poate nu au deloc o documentare în spate atunci când ies cu anumite informații.”- Veronica Lungu, Communication Specialist (CJI)
Profesorii, esențiali în educația media a elevilor
Profesorii rămân una dintre principalele surse de validare a informațiilor pentru elevi. În acest context, educația media devine din ce în ce mai importantă.
“Profesorii sunt foarte importanți pentru că au ocazia să le explice elevilor nu doar de ce o informație, pe care ei o verifică cu profesorul respectiv, este de încredere sau nu, ci și să le arate toate aceste mecanisme de care noi vorbeam până acum și să îi ghideze astfel încât să știe cum să navigheze tot acest peisaj informațional.
(…)În acest moment există cursul nostru de la Centru pentru Jurnalism Independent de Educație Media, adresat profesorilor, unde profesorii de limba română, dar și de alte discipline din filiera socio-umană învață despre cum îi pot ajuta pe elevi să înțeleagă media și să consume într-un mod responsabil și sigur.”
Cum pot elevii să învețe să filtreze informațiile?
Deep fake, informația atât de atent fabricată și livrată încât devine greu pentru pentru mulți dintre noi să o recunoaștem, reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru elevi, care trebuie să învețe să deosebească informațiile reale de cele false. O altă problemă cu care se confruntă, în spațiul online, este biasul de confirmare, informația găsită și care le confirmă opiniile proprii este considerată adevărată și nu mai necesită verificare.
„În momentul în care dai tu peste o informație sau dă o informație peste tine, care pare șocantă, extraordinară, te uimește, te lasă mască uneori, să știi că obligatoriu trebuie să verifici.
(…)Tinzi să crezi ceea ce citești, ceea ce găsești online, să spunem, dacă este ceea ce crezi și tu, adică dacă îți validează o părere proprie și atunci nu mai verifici, nu mai compari cu nimic.”-Veronica Lungu, Communication Specialist la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
