Cum să… îi dezvolți copilului un mindset de creștere? VIDEO

Articol de Vicentiu Andrei, 24 februarie 2025, 08:14 / actualizat: 4 aprilie 2025, 13:39

• Faptul că ai o minte setată corect îți simplifică viața!

• Cum să…? e o întrebare genială pentru zona de dezvoltare și de creștere, pentru fiecare dintre noi.

• Cuvăntul Încă ăsta e o comoară la casa omului, cu o valoare incredibil de mare!

• Expresiile limitative sunt foarte diferite, de la așa sunt eu până la nu pot și arată că omul de lângă tine are nevoie, în primul rând, de o motivație.

Cum îi dezvolți copilului un mindset de creștere? Cum faci ca el să aibă un mindset de creștere și nu unul fix?

Păi, întâi de toate, draga mea Amada Bălțățeanu, te rog să-mi spui ce am zis eu acum, că n-am înțeles ce am spus .

Mi-am făcut lecțiile înainte de această ediție de podcast pentru că mi-a plăcut principiul, dar aș vrea să ne duci un pic prin teoria lui. Pentru că înseamnă, de fapt, cum ajuți copilul să evoluezi?

Amada Bălțățeanu: Da, și nu doar copilul. Este despre evoluție! Denumirile pot să apară din ce în ce mai frumos exprimate, e adevărat. Fie că vorbești despre growth mindset sau despre fixed mindset… Eu nici nu le-aș folosi așa, pentru că lucrând cu tinerii în sala de training, mi-am dat seama că tot ceea ce înseamnă un limbaj puternic, dar formal, poate părea fals.

E bine să avem în minte că, până la urmă, mindset înseamnă modul în care îmi setez mintea.

Flavia Voinea: Da, asta mi-e clar!

Amada Bălțățeanu: Să știi că avea o minte setată corect îți simplifică viața. Fie că ești copil, fie că ești adult!

Și acuma mai rămâne partea cealaltă: de creștere sau fix?

Când vorbim despre fix, vorbim despre a te limita. Crezi că doar atâta poți, doar atâta ai… Adică mai auzim în jurul nostru, nu?, Așa sunt eu! Și mai ales dacă vorbim despre oamenii care înaintează în vârstă și zic Ar fi chiar culmea să mai mă schimb la vârsta asta!

Flavia Voinea: Sau vedem când se dă un feedback sau poate se face un reproș. Răspunsul este Păi eu așa sunt!

Amada Bălțățeanu: Da, se răspunde Așa am fost întotdeauna! Și să știi că am și obținut lucruri bune cu modul ăsta! Hahaha

Acum, dacă traducem, înseamnă că genul ăsta de setare a minții nu te împinge nicicum să schimbi ceva la tine. Așa sunt, așa m-am născut, nu? Ce să fac acuma? Să dau un reset, să mă transform? Am o genă și eu… Și așa a fost și mama!

Flavia Voinea: OK! Dacă vii cu argumentul ăsta… S-a terminat!

Amada Bălțățeanu: Așa au fost ai mei…. mai liniștiți, mai temperați, fără să iasă în lumina reflectoarelor. Cum să fiu eu un vulcan? Astea au fost modelele mele…

Uite câte cuvinte am spus și câte expresii de argumentare am adus și toate arată partea asta de fixed mindset.

Flavia Voinea: Toate arată că eu cred că sunt așa și nu sunt dispus să schimb.

Amada Bălțățeanu: Da. Dar mai arată niște lucruri!

În afară de concluziile pe care le poți spune așa, cu ușurință, mai arată ceva și despre tine, despre gradul tău de cunoaștere, despre înțelegerea ta vizavi de ce înseamnă un proces de schimbare și dezvoltare. Mai arată despre tine ce disponibilitate ai pentru efort… ca să faci ceva diferit față de cum ești.

Și, din păcate, lucrurile astea pe care tu le transmiți fie prin acțiuni, fie prin aceste expresii creează în mintea celorlalți un mindset. Da? Asta apropo de a-ți fixa niște concluzii foarte clare în minte, pe baza cărora ulterior, fără să-ți dai seama, funcționezi și funcționezi în fiecare zi.

Flavia Voinea: Și atunci ideea ar fi să vedem dacă avem un astfel de mod de a gândi despre noi, despre comportamentul nostru… cum facem să mergem spre evoluție.

Amada Bălțățeanu: Dacă vrem.

Flavia Voinea: Păi nu vrem? Nu ăsta e scopul tuturor?

Amada Bălțățeanu: Sunt oameni care zic că le e bine așa cum sunt, că asta îi face fericiți și nimic mai mult nu i-ar ajuta să fie bine. Poți să fii în poziția asta…

Flavia Voinea: Dacă aș avea puțini ani, mulți bani și mult timp liber… n-aș mai vrea să-ți schimb nimic nici eu la mine!

Amada Bălțățeanu: Ba și acolo… poți să te gândești, pe growth mindset, cum să-mi aduc mintea și ce să fac cu mintea mea astfel încât să știu să mențin aceste lucruri, pe care le-am dobândit cumva, cât mai mult timp, fără să intru în categoria oamenilor care au câștigat la loto și la un an distanță aveau niște datorii foarte mari.

Flavia Voinea: Da, da, da! Doar în prima parte! Păstrăm câștigul la loto și liniștea cu care să ne bucurăm. Da, cred că noi, de fapt, vrem să ne dezvoltăm și să evoluăm.

Amada Bălțățeanu: Da, câteodată declarăm asta. Câteodată, poate nu o declarăm, dar e undeva mintea noastră la nivel de…

Poate nu zicem dezvoltăm. Poate zicem vreau să-mi fie un pic mai bine sau vreau să reușesc mai mult. Apropo de cuvinte simple, dar care au putere!

Flavia Voinea: Da, nu cred că lumea vorbește în termeni complicați.

Amada Bălțățeanu: Și nici nu știu dacă îmi place ideea să vorbim în termeni complicați. Nu că nu-i avem. Cu siguranță avem un vocabular foarte bogat, dar cred cu tărie în a alege acele cuvinte care sunt de impact, sunt puternice și care creează în celălalt ceva. În primul rând, dă o motivație! Sau să fii inspirațional prin ceea ce spui, poate prin simplitate sau prin puterea unor cuvinte pe care le alegi…

Cert e că în zona de creștere, mintea noastră este setată puțin diferit, pe modul ce am reușit să fac mai bine decât ieri? Cum am reușit să obțin niște lucruri care păreau foarte grele? Bucuria pentru un pas pe care l-am făcut în față. Disponibilitatea asta să testez… hai să văd cum este, hai să văd cum mă simt dacă spun lucrul ăsta sau dacă fac lucrul ăsta sau dacă share-uiesc unui om ceva de care să zic că poate mi-e rușine? Dacă trec peste rușinea mea și fac pasul ăsta, cum mă simt după?

Deci să ai curiozitatea asta pentru un pas în față și dorința de a fi mai bun un pic decât ai fost și disponibilitatea să depui niște efort pentru că lucrurile pe care ne dorim în general nu vin așa. Poate, dacă ai noroc, vin o dată. Poate unii sunt norocoși și au noroc de mai multe ori, dar, oricum ar fi, norocul vine prin excepție față de ce reprezintă marea majoritate.

Și atunci… a mă uita la ce am făcut diferit, la cum am reușit ceva în plus, a-mi forța mintea prin întrebările astea e foarte important.

Întrebările astea sunt esențiale pentru mindset-ul de creștere: Cum să reușesc aici? Ce am făcut diferit?

Flavia Voinea: Și titlul podcast-ului nostru Cum să…?

Amada Bălțățeanu: Cum să…? e o întrebare genială pentru zona asta de dezvoltare și de creștere, pentru fiecare dintre noi.

Etichetele, în schimb… nu știu, atât pot, nu cred, e complicat, mi-e greu… Ele sunt niște afirmații și unii dintre noi poate le spunem atât de repede, fără să conștientizăm puterea lor în setarea minții noastre. Și atunci, da, te duci într-un blocaj în care ești în poziția în care te uiți mai mult la nereușită, te uiți la mai mult la dificultate, la complexitate, la posibilitatea de a avea un eșec și te oprești pentru că viitorul sună greu.

Dar dacă eșecul ăsta, că am mai vorbit și în alte întâlniri ale noastre, e văzut ca o formă prin care exersezi lucruri… Și da, câteodată-ți ies, câteodată nu-ți ies. Dar și când nu ți-ai ieșit, ceva tot ai descoperit despre tine, despre oameni, despre acțiuni, despre ce e în jurul tău.

Deci ai descoperit ceva și văd eșecul ca parte din ce urmează să mai fac. Te duci într-o zonă de creștere!

Flavia Voinea: Un cuvânt care mie mi se pare valoros este încă. Nu pot încă… n-am reușit încă…

Amada Bălțățeanu: Sunt studii despre acest încă și despre valoarea lui.

Flavia Voinea: E mare valoarea lui?

Amada Bălțățeanu: E mare valoarea, da. Este ceva de felul până acum nu, de acum da. Este un stimul bun pentru mintea noastră, apropo de programarea neurolingvistică. Îmi aduc aminte când făceam niște cursuri în domeniul ăsta și ne povesteau despre puterea lui încă… și sunt mulți ani în spate. Exact despre ceea ce înseamnă puterea cuvintelor pentru mintea noastră. Și nu doar pentru minte, că din minte până la urmă derivă acțiunile noastre. Deci, de fapt, puterea cuvintelor pentru acțiunile ce urmează să le întreprindem, pentru comportamentele noastre care se văd.

Dacă spui n-am reușit într-adevăr să am cea mai bună abordare până acum, asta generează instant un dar. Te obligă să zici: dar am în intenție, dar vreau să fac asta. Și uite cum s-a creat firul ăsta atât de frumos între ceva ce a fost în trecut și ceva ce-mi propun să fac de acum spre viitor, dar cu sens în reușita mea și în progresul meu. Și atunci, da, ca să ne întoarcem la părinți poate, hai să fim atenți la cum punem problema cu copiii. Și cum punem etichetle astea de n-ai făcut asta, nu ți-a ieșit asta nu e bine asta, nu poți, nu știi, ești mic…

În oglindă, avem modul în care inclusiv formularea este foarte bună pentru ei, și anume am văzut că acum reușești mai ușor față de cum reușeai. Hai să vedem cum putem să facem în continuare. Ți-a fost greu și e firesc, dar efortul ăsta pe care l-ai depus s-a văzut…

Și atunci scoți cuvintele în evidență și efort, străduit… și motivația pe care ai avut-o și faptul că acuma te simți poate un pic mai căzut ca energie, dar e firesc că nu putem să fim hyper și pe val tot timpul. Sunt momente în care te mai duci în jos și e firesc. O să vezi că mâine lucrul ăsta o să fie mai simplu de practicat de tine, că deja ai exercițiu. Una să faci un lucru pentru prima dată, asta alte să-l faci pentru a doua oară sau pentru a noua oară. Și faptul că ai făcut niște lucruri și care au ieșit așa cum le-ai văzut de fapt pentru tine sunt ca o rampă, ca o trambulină care te aruncă în sus.

Îi arăți că ai văzut ce a fost și ce urmează. Și ăsta este modul în care căutăm să inspirăm mintea celorlalți.

Când auzim expresiile limitative de data asta, că e și asta o direcție și n-avem cum să o ignorăm, e bine să poți cel puțin să conștientizezi că omul de lângă tine, că este copil sau că e adult, este la momentul respectiv într-un fixed mindset, este într-o formă dintr-asta de limitare.

Flavia Voinea: Și dacă tu-l vezi că se mulțumește cu ce are și tu știi că poate mai mult și el nu e dispus să facă efortul… Cum faci să-l scoți din acea zonă călduță care nu neapărat că îi face rău…

Amada Bălțățeanu: Dar nu-i face neapărat bine! Când el nu iese din zona călduță, este pentru că nu are pentru ce s-o facă. Îi lipsește o motivație. E ca și cum, dacă nu știi unde vrei să ajungi, o să ai un drum foarte greu de parcurs. Și am mai zis-o: lor le trebuie, ca să iasă din starea călduță, punctul ăla spre care se îndreaptă.

Flavia Voinea: Ținta. Motivația.

Amada Bălțățeanu: Ținta. Și ținta, e important să știm cu toții, nu-i a noastră, nu e setată de noi.

Flavia Voinea: De noi, părinții.

Amada Bălțățeanu: Noi avem ca rol să-i ajutăm să-și descopere ținta. Și da, asta o poți face cu întrebări. Asta o poți face ascultându-l. Asta o poți face văzând care sunt lucrurile care în timp l-au motivat. Că ceva a existat o dată.

Ca să-l scoți din starea respectivă, întâi trebuie să vezi că e în starea respectivă.

Și, în al doilea rând, să știi că de multe ori la copii e greu să iasă singuri, ei doar se pot adânci prin lipsa de maturitate pe care o au.

Și atunci, clar, noi nu nu avem în minte să se adâncească, avem în minte să îi scoatem și să le dăm direcția asta. Dar iarăși important, direcția nu-i a noastră, nu e dată de noi, e dată de lucruri care pentru ei au sens și sunt importante.

Poate l-ai auzit, la un moment dat, spunând cum o să vrea niște bani să-și cumpere o mașină și tu îi povestești despre forma aia prin care poți să ai banii ăștia prin ideea de business, prin ceva creativ… Îi arunci așa… ca niște idei în aer… și sunt ca niște bule care ajung la copil. Și undeva se sparge una dintre mele. Cu una rezonează și apare o luminiță pentru pentru el, altfel ele se adâncesc. Tot ce practicăm în fiecare zi se adâncește.

Revenind, poate, la zona asta mai teoretică, dezvoltare înseamnă, de fapt, să schimbi la tine lucruri, să adaugi lucruri, să vezi ce ar fi dacă…, adică acea curiozitate să faci lucruri.

Și multe dintre ele pot să fie într-adevăr împinse, stimulate de modul în care punem problema, modul în care formulăm cuvintele, formulăm expresiile…

Încă ăsta e o comoară la casa omului!

Flavia Voinea: Eu am văzut reacția fiului meu când el spune că n-am făcut ceva și eu spun încă. E ca o joacă așa și apare zâmbetul. Apare instant zâmbetul, pentru că se gândește când se va întâmpla ceea ce acum nu i-a ieșit. Atunci răspunsul va fi pozitiv, nu negativ ca acumn și apare zâmbetul.

Amada Bălțățeanu: E foarte fain și asta arată și grad de maturitate, că a înțeles puterea lui încă. Dacă testăm la copiii mai mici, ei o integrează și noi trebuie să ajutăm și cu hai să vedem cum…

Valoarea lui încă e foarte mare din momentul în care și modul în care mintea noastră se dezvoltă în timp permite niște experiențe care să genereze zâmbetul de care zici.

Flavia Voinea: Care e frumos, e frumos să vezi când sunt înțelese lucrurile astea. Poate nu știm atât de multe cuvinte teoretice, concepte, dar înțelegem despre ce e vorba și să înțelegem nevoia de evoluție.

Și mi s-a părut important că un copil care stă într-o zonă călduță are nevoie de ajutor, să iasă de acolo, pentru că se adâncește altfel. Asta mi-a plăcut.

Deci ca să iasă are nevoie de ajutor, ca să se adâncească se descurcă și singur!

Dacă aveți idee de podcast pentru edițiile viitoare pe care vreți să le abordăm, aici suntem și ne-am bucura să avem o parte de opiniile voastre.

Suntem Amada Băltățeanu și Flavia Voinea. Vă mulțumim!