România a trecut cu bine de perioada cea mai dificilă pentru sistemul energetic național în această perioadă – prima și a doua zi de Paște.
Dispecerul Energetic Național a gestionat foarte bine situația, atât din punct de vedere al echilibrului – producție și consum, cât și al tensiunilor din rețele electrice de transport și distribuție.
Au existat și momente de stres. Presiunea cea mai mare a fost în zonele București, Craiova și Slatina, unde rețeaua confruntat cu supratensiuni. Dispeceratele teritoriale și operatorii de distribuție s-au coordonat bine și nu a fost niciun incident.
Prin eforturile Dispecerului Energetic Național (DEN), Transelectrica, a început să pregătească buna funcționare a sistemului energetic în zilele de Paște încă de acum 3 săptămâni. Au fost elaborate numeroase scenarii, analize, planuri de acțiune și măsuri.
În toată această perioadă au fist monitorizate constant prognozele meteo și a fost rediscutat fiecare detaliu în parte.
Scenariile au mers chiar până la o eventuală reducere controlată cu 40% a producției la cele două reactoare de la Cernavodă, după cum explică ministrul Energiei, Sebastian Burduja, dar nu a fost cazul nici în prima zi, nici în a doua.
Ambele reactoare au produs în bandă, la capacitatea obișnuită.
O parte dintre măsuri au fost luate încă de miercuri, când au fost efectuate teste de capabilitate la mai multe entități care dețin centrale electrice fotovoltaice/instalații de stocare pentru a absorbi cât mai multă energie reactivă din sistem, pentru controlul tensiunilor, apoi prin oprirea rând pe rând a termocentralelor. În noapte de Înviere am început oprirea hidrocentralelor, de la o producție de 2300 MW sâmbătă seara, am scăzut la 270 MW în după-amiaza zilei de Paște.
Astfel, când consumul minim al zilei a fost de aproximativ 2500 MW, jumătate din producția de energie provenea din cele două reactoare de la Cernavodă, iar diferența din funcționarea la parametri minimi a termocentralelor, hidrocentralelor și centralelor fotovoltaice și eoliene, cele din urmă fiind aproape inexistente în sistem.
Astăzi, în orele critice (13-15) consumul s-a menținut în jurul valorii de 2700 MW. Față de ieri, astăzi a existat și un export de energie, este vorba de câteva sute de MW, dar care au contat foarte mult în echilibrarea SEN. Comparativ cu ziua de ieri, producția de energie electrică fotovoltaică în centrale a fost mai mare cu aproximativ 200 – 300 MW, respectiv o producție la prosumatori, de asemenea, mai mare cu aproximativ 250 – 300 MW.
În intervalul 13:00 – 13:15, instalațiile de stocare au jucat un rol foarte important și au absorbit 133 MW, un nivel record până acum. Strategia noastră de a pune stocarea pe primul loc în ordinea de priorități a investițiilor începe să dea rezultate.
România a început anul 2024 cu 15 MW instalați în stocare și azi avem 235 MW, cu o capacitate de stocare de energie de 400MWh.
Datorită tuturor acțiunilor întreprinse, bazate pe planuri bine puse la punct, sistemul energetic național a fost în permanență în echilibru, neexistând niciun moment probleme de adecvanță. Cu atât mai puțin mult anunțata cădere în beznă a țării.
Acest fapt se datorează în egală măsură tuturor celor care au lucrat la planurile de acțiune, celor care au contribuit din proprie inițiativă (asociațiile de profil prin apeluri civice, producătorii privați, prosumatorii), celor care au stat în noaptea de Înviere și în zilele de Paște la serviciu.
„Văzând toată mobilizarea de forțe și dedicarea profesioniștilor, am fost ferm convins că nu există niciun risc de blackout în sistemul energetic din România. Ceea ce am și transmis public în repetate rânduri. M-a întrebat cineva dacă ar fi fost la fel dacă nu am fi acționat din timp. Nu vreau să mă gândesc la asta, căci acesta nu este stilul de lucru al echipei mele. Nu lăsăm nimic la voia întâmplării”, spune ministrul Energiei Sebastian Burduja.