Gestionarea crizelor în sistemul medical din România
Articol de , 10 noiembrie 2015, 15:11
Răniţii de la clubul Colectiv cu prognosticul cel mai prost vor rămâne în România pentru a fi trataţi, iar cei cu stare moderat-severă pot fi selectaţi în vederea transferului în străinătate, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Dorel Săndesc.
Dintre pacienţii internaţi exista trei categorii: pacienţii foarte gravi care nu pot fi transferaţi şi care au şi prognosticul cel mai prost şi care vor rămâne să fie trataţi în România, pacienţii simpli ale căror transferuri nu se mai justifică şi categoria care poate fi vizată de transfer a pacienţilor moderati-severi. Modalitatea de transfer este unică, indiferent de ţara în care vor pleca şi anume: pacienţii sunt selectaţi de medici străini care vin aici considerând că aceasta este cea mai corectă metodă, întrucât acestia ştiu foarte bine specificul serviciului unde îi vor transfera, a explicat secretarul de stat, la Spitalul Elias.
Potrivit lui Săndesc, datorită tuturor canalelor pe care Ministerul Sănătăţii le-a activat, există o ofertă de locuri de transfer la unităţi medicale din străinătate mai mare decât numărul de pacienţi.
El a făcut un apel către cei care au făcut tot felul de comentarii ‘nejustificate şi neargumentate’ în spaţiul public cărora le cere să se abţină pentru ca autoritatilor le e imposibil să asigure un management într-o situaţie de o asemenea provocare care a fost o surpriză şi pentru autorităţi.
Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, responsabil, printe altele cu mulţumirile în cadrul comitetului “Colectiv” l-a avut alături pe unul dintre colegii din Franţa. Medicul Ciprian Isacu era deja în România alături de medicii francezi pentru un program European. Deci nu au fost chemaţi special pentru “Colectiv”! Aceştia au asistat la intervenţiile medicilor români şi au fost “surprinşi” că sunt buni!
Efortul medicilor, asistenţilor, infirmierilor, brancardierilor, paramedicilor din prespital sau din spitalele la care au fost duşi răniţii nu a fost niciodată contestat! Săndesc se foloseşte, însă, de oamenii de la baza sistemului pentru a acoperi erorile semnalate în spaţiul public. Pretextul său? Nimeni în afară de ei nu ştie despre ce e vorba. Chiar şi cei care au cunoştinţe de bază în domeniu şi pot avea ceva de spus trebuie să fie surzi şi mai ales muţi!
În cele din urmă, s-a vorbit şi despre Cyanokit, subiectul anunţat al întâlnirii. În România nu există un protocol sau un ghid de utilizare a medicamentului. Problema este cu ceea ce susţine în continuare. Pentru că la locul incendiului, martorii nu au văzut niciun defibrilaror.
Un lucru e cert: Cyanokitul nu e înregistrat în România dar e de dorit!
Medicamentul trebuie administrat din primul moment! Şi chiar în două doze! Comisia Europeană a acordat autorizație de introducere pe piață valabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene, pentru Cyanokit, la 31 noiembrie 2007.
Marea problemă a expertului francez de origine română este una dintre reacţiile adverse externe, înroşirea tegumentelor, în condiţiile în care vorbim despre un medicament de uz intern, împotriva intoxicaţiei cu cianură, care este fatală!
Şi mai e o problema: costul. Costul iniţial, normal, care deşi mare, e justificat pentru evoluţia ulterioară a pacientului şi chiar şi pentru costurile care intervin în următoarele zile, ajungându-se până la viaţa persoanei afectate!
Tot ce ne rămâne de făcut este să ne ferim de surprize, de orice fel!