Cartea de weekend iti aduce „Mirajul Francez”
Articol de cristina.toma, 6 februarie 2016, 08:00
O carte pe care nu ar trebui sa o lasati necitita in aceasta iarna-mai ales daca va place sa-i cunoasteti pe clasici si altfel decat in manualele scolare – este „Mihail Sebastian – Mirajul Francez”. Cartea, aparuta la editura Hasefer, cuprinde incursiuni, popasuri si retusuri pe o harta desenata de Geo Serban.
Autorul arata ca afinitatea lui Mihail Sebastian fata de cultura franceza nu s-a nascut doar in timpul cat a stat la Paris ci inca din scoala cand a incercat si a reusit in mare masura – desi era doar un adolescent sa traduca versuri ale clasicilor francezi.
Mai tarziu avea sa descopere „Eseurile” lui Michel de Montaigne, o carte in format mic, cu coperti rosii si care incapea usor intr-un buzunar. Avea sa ia aceasta carte cu el pana si pe frontul celui primului razboi mondial unde a luptat. Insa contactul lui cu cultura franceza nu se va margini doar al acest filosof: avea sa citeasca si alti autori avea sa calatoreasca in Franta, sa viziteze muzee, sa mearga la teatru, sa colinde strautele Parisului, sa mearga pe urmele unor legende, sa vada expozitia univerisala si multe altele. Toate aceste impresii sunt publicate in ziarul Cuvantul dar le gasim si in jurnalul sau iar altele vor fi rostite de personaje ale sale in diferite scrieri de la povestiri la romane.
Insa pe parcursul vietii sale revine tot mereu, la diferite varste si in diferite imprejurari la Eseurile lui Montaigne, regasindu-l in timp ca pe un coleg de suferinta, ca pe o cunostiinta veche, ca pe un prieten si gasind scrierilor sale noi si noi sensuri. De pilda in 19 iulie 1942 Sebastian nota: „Deschid ieri, din inatmplare Montaigne si nu l-am mai lasat din mana. Ce incantare! De mult, de mult – poate niciodata – nu mi s-a mai parut atat de viu, atat de fermecator, atat de direct, atat de familiar”
Ar putea aparea intrebarea: De ce aceasta atractie a lui Mihail Sebastian pentru cultura franceza, atractie pe care o regasim si la alti intelectuali ai epocii sale. La prima vedere pare a fi fost o moda insa motivatia era mult mai serioasa. Tot Mihail Sebastian scria in Rampa pe 11 mai 1935:
„Ceea ce se intampla azi in Europa este de domeniul aberatiei. E o atmosfera de puscarie, pe care omenirea o suporta, desigur, fiindca resursele ei de rabdare sunt imense, dar din care nimeni nu va putea face o norma de viata sanatoasa, fireasca si fecunda. Un delir de grandoare istorica, o profunzime de eroi absoluti, un val de vizionari, metafizicieni si profeti intuneca cerul acestul continent batran, prada tuturor intransigentelor, tuturor fanatismelor, tuturor ideilor fixe (…) Sunt in acest ocean de violente cateva insule de demnitate umana in care libertatea, respectul omului raspunderea fata de viata isi pastreaza greutatea si sensul. Prima dintre aceste insule este spirituale este Franta”
Asadar „mirajul francez„ „consta intr-un cod de convingeri propice ameliorarii conditiei umane si putea servi drept pavaza omului preocupat de a se debarasa de capcana manipularii mentale”, ne explica Geo Serban, autorul acestei antologii.
Veti cunoaste aici poate un altfel de Sebastian, unul care se bucura de calatorie, curios si plin de incantare cand descopera ceva ce stia doar din carti sau nu cunostea de loc. Veti cunoaste de asemenea, o altfel de Franta, privita prin ochii unui intelectual, o tara a avangardei, eliberata de complexe si dornica sa incerce tot ce este nou.
Iar toate acestea face din „Mirajul francez” o carte pe care nu o veti lasa din mana pana cand nu veti intoarce si ultima pagina.