VIDEO: Află totul despre jocurile politice la nivel european!
Articol de , 24 februarie 2016, 11:47
Sunt interesant de analizat efectele colaterale suprinzatoare a ceea ce s-a discutat si ce s-a decis la summit-ul de saptamana trecut de la Bruxelles.
Efecte colaterale
Din fericire, teama de iesirea Marii Britanii din UE a fost atat de mare incat liderii europeni nu au mai avut pur si simplu timp sa se certe pe celalalt dosar potential exploziv care este fluxul migrator si, legat de asta, viitorul Spatiului Shengen.
Nu inseama ca nu au existat deloc discuții pe subiectul imigrației din Orientul Mijlociu, dar lideri europeni au fost atat de obositi dupa negocierile privind Brexit-ul incat au fost mai mult decat bucurosi sa accepte cererea Germaniei ca problema Greciei și a închiderii frontierelor in fata imigrantilor extracomunitari sa fie discutată la summit-ul din 6 martie, la care va participa și Turcia.
Amanarea nu inseamna ca s-au indulcit divergentele provocate de imigratia masiva.
Premierul turk Ahmet Davutoglu ar fi trebut sa participe la summit-ul de saptamana trecuta, dar atentatul care a avut loc cu o zi inainte, miercuri, la Ankara l-a facut sa nu mai vina la Bruxelles.
Subiectul a trecut astfel pe planul al doilea al preocuparilor, spre multumirea premieruluigrec Alexis Tsipras care a reusit sa discute numai cu Angela Merkel și Francois Hollande si a obtinut sprijinul Franței și Germaniei si pe tema datoriei Greciei si in ce priveste propunerea unor state ca imigrantiii sa fie pur si simplu blocati in Grecia.
Grupul de la Visegrad și Austria merg in continuare pe ideea instalării unor garduri la granitele Greciei cu Bulgaria si Macedonia, dar negocierile efective s-a amânat pentru summit-ul din martie.
Alte efecte colaterale
Summit-ul a limpezit apele in ce priveste cine ia deciziile in Uniunea Europeana si cine ce putere are sa influenteze aceste decizii
Daca Germania a fost de acord cu pretentiile lui Cameron privind limitarea unor drepturi sociale pentru muncitorii din alte tari europene – pentru ca are de gand sa faca si ea exact acelasi lucru (!) – degeaba s-a opus Franta.
Daca Franta si Germania si Danemarca si Comisia Europeana si Donald Tusk au cazut de acord ca exceptiile pe care le ofera Londrei nu aduc atingere principiior de baza ale Uniunii Europene, degeaba au facut front comun tarile grupului de la Visegrad.
Inainte de reuniune, tarile grupului de la Visegrad se aratau public atat de vehemente in respingerea concesiilor cerute de britanici incat puteai crede ca nu exista cale de intors.
In fapt, vehementa declarativa s-a “topit” atunci cand cei mari au batut cu pumnul in masa.
C’asa-i jocul in politica!
