Bucureştiul, pândit de dezastru…
Articol de Mircea Apostolescu, 1 martie 2016, 14:05
Peste câteva zile, vom comemora 39 de ani de la producerea tragicului eveniment de pe 4 martie 1977. Seismul, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, a lovit partea de sud a ţării la orele 21:22 şi a avut o durată de 55 de secunde.
În urma acestei catastrofe, şi-au pierdut viaţa sub dărâmături 1578 de persoane, Bucureştiul deținând tristul record de 1424 de vieţi pierdute. În total, au fost accidentate 11.300 de persoane, iar 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Aproape 33.000 de clădiri au fost avariate sau distruse.
În Bucureşti, s-au prăbușit blocurile Scala Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor etc. De remarcat este faptul că, dintre cele 33 de clădiri înalte prăbuşite, atunci, în Bucureşti, 28 fuseseră construite înainte de 1940.
La 39 de ani de la producerea dezastrului, uitarea pare să se fi așternut peste tragedia de atunci, iar prevenirea unui posibil nou dezastru ne preocupa mai mult la nivel declarativ.
Astfel, Primăria Capitalei actualizează, lună de lună, lista cladirilor încadrate în diverse clase de risc seismic. Mai mult decât atât, luni, Consiliul General al Municipiului București a alocat 164 de milioane de lei pentru programul de consolidare.
Numai că acest program bate pasul pe loc nu din cauza lipsei banilor, ci din cauza legislației, care prevede necesitatea acordului tuturor proprietarilor din imobilul respectiv, pentru ca acesta să fie consolidat. Această prevedere legală face ca, dacă un singur proprietar refuză să îsi dea acordul, clădirea să nu poată intra în consolidare.
Pe de altă parte, avem, de putință vreme, o lege care interzice desfăşurarea de activităţi care presupun aglomerări de persoane, activităţi culturale sau economice, în spaţii aflate în clădiri încadrate în clasa întâi de risc seismic. Primăria Capitalei a somat proprietarii acestor spaţii cu privire la încetarea activităților ce se desfăsoară în ele, dar legea se aplică româneşte, „pe sărite”.
Spre exemplu, în clădirea unde Teatrul Nottara şi-a închis porțile din cauza bulinei roșii, functionează linistită cofetăria „Emre Baklava”. Într-o altă clădire din Piata Romană, unde Cinematograful „Studio” s-a închis, tot din cauza bulinei roșii, continuă să funcționeze şi astăzi Librăria „Papirus”.
În fine, experții în rezistenţa construcțiilor avertizează că toate clădirile din București, mai ales cele încadrate în diferite clase de risc seismic, ar trebui expertizate sau re-expertizate. Asta deoarece expertizele de până în anul 2008 au fost făcute după vechiul normativ privind rezistenţa antiseismică.
E foarte clar că, la 39 de ani de la tragicul eveniment din 4 martie, nu am luat nicio măsură care să împiedice, pe viitor, asemenea nenorociri.
Poate că, măcar în ceasul al 12-lea, toţi factorii de decizie, Guvernul şi Parlamentul României, administraţia publică locală, se vor apleca cu seriozitate asupra problemei consolidării şi vor găsi o soluție pentru deblocarea acestui program care înseamnă salvarea de vieţi omenești.