CHINA – o lume fascinanta. Fotoreportaj in exclusivitate
Articol de Flavia Voinea, 16 mai 2016, 18:49
Asociația pentru Relații Internaționale a Chinei (CAFIU) a organizat o conferinta internationala menita sa promoveze tara, proiectele si progamele sale in Europa.
Conferința organizată în perioada 9-19 mai, cu invitați din România, Estonia, Lituania și Letonia, da posibilitatea statului chinez sa isi prezinte parte din proiecte de colaborare internationala pe care le desfasoara.
România este reprezentată de directorul Centrului Media West, Andrei Ando, activiștii civici Dorian Obrejan și Doru Franțescu (Institutul pentru Democratie Participativa) si managerul București FM, Flavia Voinea.
Conferinta a adus la aceeasi masa specialiști în comunicare ale statelor implicate, organizații non-guvernamentale, cadre universitare, conducători ai unor instituții fundamentale ale statului chinez, înalți oficiali ai statului chinez, directori de agenții guvernamentale, reputați economiști si oameni de afaceri.
China in cifre
Anul trecut, comerțul internațional al Chinei a scăzut cu 7%, în condițiile unei scăderi globale de 11%.
În aceeași perioadă, valoarea exporturilor Chinei a depășit valoarea importurilor, pentru prima oară după mulți ani.
La finalul anului 2015, ponderea în exporturile totale de mărfuri a produselor realizate în China de companiile multinaționale a scăzut de la 60% la 32% în ponderea totală a exporturilor.
Asta înseamnă, implicit, o creștere extraordinară în exporturi a produselor chinezești realizate de companii locale, unul dintre cele mai mari branduri fiind Huawei.
Investițiile chinezești în străinătate continuă să crească.
În primul trimestru au urcat abrupt investițiile în statele de pe vechiul Drum al Mătăsii, acesta find un proiect prioritar al statului chinez.
Strategia “One Belt and One Road” cuprinde toată Asia și Europa, până la Lyon, prin Berlin, incluzând și căile maritime, și toate zonele de coastă.
Su Xiaohui (general Adjunct al Institutului Chinez pentru Studii Internaționale) accentuează că “inițiativa, deschiderea, cooperarea, armonia și incluziunea” sunt cuvintele cheie ale programului “One Belt and One Road” (tradus stangaci si mot-a-mot „un drum si o centură”).
Explicația oficială este că toți au de câștigat din acest proiect.
Programul internațional are în vedere cooperarea cu statele beneficiare și conectarea lor printr-o infrastructură realizată bine și rapid.
Exista si o varianta a SUA pentru acest Drum al Matasii modern, dar, spune partea chineza, planul american își propune să lege Nordul Asiei de partea sudica, cu excluderea unor state.
Intentia chinezilor este de a construi nu doar o cale de transport , ci o rețea de relații reciproce mai bune, argumentul principal fiind că infrastructura contribuie la circulația banilor, însă nu se rezumă la profit. Conectează oamenii între ei mult mai ușor, dezvoltă relațiile interpersonale, creste respectul față de celălalt, pentru că oamenii ajung să se cunoască si sa isi cunoasca mai bine cultura, traditiile, istoria.
Drumul Mătăsii are si o componenta financiara concreta: in 8 noiembrie 2014, chinezii și-au patentat Fondul Drumului Mătăsii, cu un disponibil de 40 de miliarde de dolari.
Promovat extrem de agresiv în jumătate din lume (Asia, Africa și Europa), fondul va finanta primul proiect in Pakistan, pentru producerea nepoluanta de energii.
Su Xiaohui insistă pe succesiunea rapidă a evenimentelor legate de interesul strategic chinezesc pe piața finanțărilor internaționale si prezinta contextul in care a aparut Banca Internationala a Asiei.
Președintele Chinei a vorbit pentru prima oară despre ideea programului unei Bănci Internaționale Asiatice în octombrie 2013.
Un an mai târziu, un grup de 21 membri fondatori s-a reunit pentru a pune bazele proiectului.
La 29 iunie 2014 acordul a fost semnat la Beijing, iar în 15 aprilie 2015 a fost lărgită lista celor incluși în proiect, la 57 de state fondatoare (cu câteva ore înaintea termenului limită, au fost state care și-au trimis în regim de urgență cererile de înscriere, pentru a profita de oportunitatățile suplimentare conferite membrilor fondatori). În 26 decembrie 2015 a fost semnată carta Băncii, iar în 16 ianuarie 2016 banca a devenit operațională în Beijing. Chinezii susțin că, spre deosebire de Banca Mondială, care împrumută bani și apoi vrea să câștige din împrumut, Banca Internațională a Asiei își propune ca și datornicul să câștige, după principiul oriental în care banca este partenerul debitorului, nu proprietarul său.
Desigur, aceste demersuri ale Chinei ridică pentru multe state semne de întrebare: ce urmărește, unde vrea să ajungă cu aceste inițiative?
Răspunsul este evident si este, intr-un fel, oferit de dr. Yifan Ding, directorul Institutului Chinez de Dezvoltare Internațională și al Centrului de Resurse a Guvernului Republicii Populare Chineze, profesor universitar la Washington, doctor al Universității din Bordeaux – Războiul Rece a fost schimbat cu un război financiar.
Chinezii prognozează o nouă criză, o perioadă de profunde tulburări, și își pregătesc pașii pentru a putea interveni la momentul oportun.
Nu e nimic spontan, nu este nicio coincidență că aceste programe apar acum, în valuri.
China lucrează metodic și este pregătită să preia inițiativa în competiția pentru resurse și piețe de desfacere.
China își folosește și politicile fiscale pentru stimularea economiei.
Datoria publică a statului este de 30% din PIB, și nu depășește 60% nici dacă includem în ea datoriile administrațiilor publice locale.
Asta îi conferă stabilitate și siguranță, pentru că are încă posibilitatea să se împrumute de pe piața internațională cu dobânzi mici, cu obiectivul clar de a fi în capul listei de creștere economică mondială.
Pentru asta, a fost dispusă chiar să își ajustează politicile demografice, printre care cea mai cunoscuta era “one child policy” – familiile erau obligate să nu aiba mai mult de un copil.
Acum, li se permite să aiba numarul dorit de urmasi, platind pentru fiecare dintre ei o taxa. Aceasta variaza in functie de regiuni si este, in medie, de 1.000 euro. Guvernul a luat această decizie de relaxare pentru ca numărul vârstnicilor să nu depășească numărul populației active. Totuși, nu va aloca stimulente pentru familiile cu mai mulți copii, pentru că nu dorește să cadă dintr-o extremă în alta.
Un proiect important de viitor îl reprezintă urbanizarea Chinei. 50% din populația statului trăiește în mediul urban, față de o medie de 70% în Europa. Urbanizarea stimulează producția industrială și e loc de mai bine pe acest segment, în opinia oficialilor chinezi.
Nu în ultimul rând, China mută centrul de greutate al afacerilor mondiate și a început să concureze bursele tradiționale de mărfuri (Londra și New York) și dezvoltă noi burse mondiale pe teritoriu chinez (Shanghai, de exemplu) – burse de resurse minerale, de petrol, de cereale.
Institutul Confucius – ambasador al culturii chineze in lume
China are câteva branduri. Unul dintre ele este… Confucius.
„Spune adevărul, nu te lăsa pradă mâniei, dăruiește dacă ți se cere puțin. Prin acești trei pași vei ajunge mai aproape de zei”, spunea gânditorul născut în anul 551 Înainte de Hristos, față de care chinezii au un respect nemăsurat.
Cel mai important institut cultural al lor, fondat cu 12 ani în urmă, poartă numele acestei personalități.
Vizitarea sediului central al Institutului Confucius si întâlnirea cu echipa de conducere și coordonare a activității acestuia la nivel mondial este o experiență unică. Am fost primiți de 10 (zece!) persoane, iar delegația noastră a fost prima de acest fel din Europa Centrală și de Est primită la sediul central al Institutului, Hanban. Printre cei care ne-au primit sunt Ma Jianfei, vicepreședintele Institutului Confucius și Zheng Yao, secretar general Cafiu, Asociația pentru Relații Internaționale a Chinei, gazda noastră în aceste zece zile intense.
Institutul Confucius implică anual în activitățile sale 30 de mii de persoane, (studenți, elevi, profesori, diverse personalități). Institutul, care funcționează sub tutela Ministerului Educației din China, are sedii în toată lumea, a stabilit 504 filiale de institute în 138 de state, dintre care majoritate în Europa: 166 de institute în 41 de țări.
În România există patru Institute Confucius, cu nouă clase pentru studierea limbii și civilizației chineze, la universitățile: „Lucian Blaga”, Sibiu, fondat în anul 2007; la „Babeș Bolyai” din Cluj, din anul 2009; la Universitatea Transilvania, din anul 2012; la Universitatea București, în 2013.
La intrare, pe un coridor impunător de marmură neagră, te întâmpină un perete cu toate steagurile statelor unde Institutul Confucius este prezent, și un semn impresionant de politețe: un mesaj personalizat de bun venit, pe un ecran digital, care te determină să te simți cu adevărat binevenit!
Farmecul locului este sporit de o expoziție interactivă de artă și cultură chineză, în care vizitatorii redevin copii, se pot fotografia în costume tradiționale (de exemplu, uniforma unui important general chinez din antichitate sau costumul unui dascăl). La tot pasul, pentru a face expoziția mai interesantă, vizitatorii pot imprima fotografii în care sunt surprinși, caligrafia numelor lor în limba chineză, simbolul animalului din anul în care s-au născut, conform zodiacului chinezesc.
Punctualitatea – calitate si exigenta
Punctualitatea ne-a insotit pe tot parcursul vizitei in China.
Conferintele incep la ora fixate, mesele dureaza cat este prevazut in program, soferul autobuzul se incadreaza in timpul stabilit de organizatori. Cu atat mai mult trebuie sa fim punctuali la momentul intalnirii cu Liu Hongcai, vice-ministrul Departamentului Internațional al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. Suntem prezentați pe rand si conduși în salonul festiv al hotelului, cu fotolii mari, un paravan chinezesc în fundal și o mochetă groasă, elegantă, cu motive orientale.
Pe fiecare fotoliu, trei mileuri, câte unul pe brațe și unul pe spătar, care se presupune că vor conferi un plus de distincție spațiului. Discuția este scurtă și protocolară.
Din partea noastră, schimbă politețuri Urve Tiidus, o doamnă din Estonia, fostă primăriță a celei mai mari insule estone și fostă ministru al Culturii, acum parlamentar, selectată în prealabil de organizatori.
Vice-ministrul pare un om ferm. Și, totuși, nu încetează să zâmbească, chiar și atunci când vorbește despre dificultățile statului chinez. Sunt anual șapte milioane de absolvenți de facultate și patru milioane de absolvenți de liceu și școli profesionale cărora statul trebuie să le asigure loc de muncă. Pensionarii în etate primesc 85-90% din salariul cu care s-au pensionat, unii chiar 100%.
Femeile se pensionează la cel mult 55 de ani, ceea ce într-o țară unde speranța de viață depășește 76 de ani poate determina probleme sociale, de sustenabilitate a plății. Inca nu se întâmplă asta, dar…Chinezii pregătesc acum o reformă și în domeniul pensiilor, care îi va afecta pe tinerii ce se angajează acum.
Guvernul trebuie să fie foarte prevăzător într-o țară în care se nasc, anual zece milioane de copii, iar decalajul dintre urban și rural este foarte mare!
Cand vorbele invaluie adevarul…
Din învelișul de politețuri și declarații politice corecte e chiar dificil să extragi elemente de larg interes, atât sunt de prudente și de studiate vorbele interlocutorului nostru – He Ping, directorul general al Oficiului de Cooperare dintre China și statele Europei Centrale și de Est, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
Un diplomat veritabil, care în loc să îți spună franc că nu ești pregătit să oferi infrastructura necesară turistului chinez și nu ai făcut suficiente progrese în acest domeniu cu extrem de mare potențial, îți explică cu zâmbetul pe buze că, din cauza distanței mari parcurse de turiștii chinezi înspre Europa, sunt greu de ținut într-un singur stat din Europa Centrală și de Est, pe care o vizitează în grabă, îndreptându-se înspre destinații consacrate, Italia sau Franța.
La fel de elegant îți sugerează că aceste state nu știu sa își promoveze produsele specifice pe piața chinezească, pentru că, de exemplu, chiar dacă vinurile lor roșii sunt foarte bune și ieftine, competitive cu cele franceze mult mai costisitoare, consumatorul chinez nu este informat și nu le cumpără.
În aceeași notă îți sugerează că europenii de est susțin la modul teoretic că și-ar dori să exporte cereale în China, dar nu sunt capabili să își adapteze infrastructura la cerințele chinezești; la solicitările autorităților chineze cu privire la securitatea produselor alimentare, europenii de est răspund evaziv și cu mare întârziere, pe lângă faptul că sunt și foarte scumpi.
Un oras cat doua Romanii!
Beijing are 16 districte și înglobează, în zona metropolitană, aproape trei sute de localități.
Oficial, orasul are 25 de milioane de locuitori, iar neoficial – peste 40 de milioane de suflete!
La tot pasul se vede efectul celor 17 miliarde de dolari cheltuite în anul 2008 pentru găzduirea Jocurilor Olimpice.
Cozile lungi din aeroport, curățenia și claxoanele intense sunt prima impresie cu civilizația chineză de la periferia Beijingului.
În megalopolis te izbește… ordinea!
Șosele, trotuare, spații verzi, magazine, reclame luminoase, îmbrăcămintea și comportamentul oamenilor – nimic nu este sub nivelul Europei Occidentale.
Foarte multă verdeață pe marginea șoselei, între benzile de circulație, în jurul blocurilor, mai ales la periferie.
Înainte de plecare, toata lume de vorbea despre calitatea aerului – poluare maxima, smog asemenea.
Daca in primele doua zilei nu am simtit asta (pentru ca plouase), in a treia am inteles ce inseamna smogul – o ceata constanta si joasa, care te impiedica sa respiri bine. Soarele nu se vede, iar cladirile aflate la mai mult de 300 de metri nu mai exista.
E adevărat, în ultimele luni au fost luate măsuri drastice pentru reducerea poluării.
Administrația Beijingului elimină, până în anul 2017, într-o acțiune începută în 2015, toate vehiculele care depășesc normele de mediu.
Șoseaua chineză pare o paradă a mașinilor de lux!
În afara tuc-tucurilor care fac transport de produse și a unor motorete vechi și gălăgioase, nu am văzut niciun vehicul răblăgit sau care să scoată fum gros pe țeava de esapament.
Poluarea, insa, vine doar în parte de la autovehicule și este generată preponderent de industrie.
Și aici adminsitrația locală a găsit soluția, recurgând la energia din surse neconvenționale. Emisiile produse din folosirea cărbunilor se reduc, până în 2017, de la 24% în anul 2012, la 10% în 2017!
Impresiile despre Beijing sunt superficiale, dar impresionante.
Un amestec de vanzatori ambulanti, mirosuri specifice de condiment, mall-uri fascinante cu branduri luxoase si celebrele magazine care da, seaman teribil cu ceea ce numim acasa “chinezarii”.
Totul – intr-o curatenie de invidiat.
Și pentru localnici e greu să țină pasul cu orașul. Ghida noastră spune, uluită, că în 2008 erau trei linii de metrou în Beijing. Astăzi sunt 15.
Numărul mașinilor noi înmatriculate săptămânal depășește 20.000, iar astăzi în oraș sunt peste șase milioane de autoturisme!
Oamenii sunt grăbiți.
Merg iute, cu pasi mici, in toate directiile.
Agale se plimbă doar turiștii străini, pe care ți-e imposibil să nu îi recunoști.
Piața Tiananmen este principala atracție, dar nu neapărat din cauza manifestațiilor care au avut loc aici, cât pentru faptul că intrarea în Orașul Interzis, străvechea reședință imperială, se face pe sub o imensă poartă roșie de pe care veghează un uriaș tablou al lui Mao.
Seara, întreaga Piața Tiananmen se închide traficului pietonal și auto.
Este înconjurată cu un gard, iar accesul se realizează, în cele patru puncte ale pieței, ca la aeroport, prin niște porți păzite de câte zece polițiști, unde ți se scanează bagajul. Până la ora 22 se poate trece însă pe trotuarul din fața zidului cu Mao, unde turiștii se fotografiază, in mare parte cu selfie-stick-urile cumparate de la zecile de vanzatori ambuanti.
Filtre de poliție sunt cantonate în unghiurile pieței și în împrejurimi – un filtru presupune o mașină de intervenție, un scuter și cel puțin șase polițiști.
Dureaza câteva zeci de minute să traversezi piața, să treci pe sub șoseaua cu zece benzi de circulație, urcând în patrulaterul format de Palatul Muncitorilor, Muzeul Național, Mausoleul Președintelui Mao si Monumentul Eroilor Poporului.
Piața este, ca multe alte zone din Beijing, inundată de verdeață și flori.
Doar că aici nu s-a făcut economie de gazon, gard viu, petunii și mușcate multicolore.
12 coloane de flori flanchează calea înspre Mausoleul păzit de gardă militară.
Dimprejurul pieței drapelele roșii flutură în vânt, ca într-o odă care prinde contur în realitate, sub ochii tăi.
Sute de persoane se fotografiază în fiecare clipă cu militarii, cu clădirile impunătoare, cu simbolurile comunismului chinezesc, printre polițiștii care patrulează fără încetare.
Cuvintele care descriu civilizatia chineza sunt clare: eleganta, grija, calitate, punctualitate, curatenie.
Si sa nu uitam…zambet!