Venerabilul Palat Stirbey, în pragul demolării!

Articol de Mircea Apostolescu, 13 septembrie 2016, 12:24

Pe Calea Victoriei, la numărul 107, imediat după intersecția cu Calea Griviței și pe aceeași parte cu Academia Română, se află încă în picioare Palatul Stirbey.

Palatul a fost construit între 1833 și 1835, la comanda Marelui Logofăt Barbu Stirbey, proprietar și al Domeniului Stirbey de la Buftea, după planurile arhitectului Michel Sanjouand. Barbu Știrbei a devenit primul Domn pământean al Țării Românești, după regimul fanariot. Așa se face că palatul de pe Calea Victoriei a slujit drept reședința domnească, pe timpul celor două domnii ale sale, 1849-1853 și 1854-1856.
În anul 1852, palatului i s-au adus modificări de către doi arhitecți, Xavier Villacrosse și Moritz von Ott.
În anul 1882, fiul lui Barbu Stirbey, Alexandru Stirbey modifică fațada dinspre Calea Victoriei a palatului, după planurile arhitectului Friederic Hartmann. Este momentul în care apare etajul superior, cel cu cariatide.
În secolul al XIX-lea și la începutul celui următor, Patatul Stirbey era cunoscut, în înalta societate bucureșteană, pentru balurile fastuoase care aveau loc aici. În spatele palatului, familia Stirbey amenajase una dintre cele mai frumoase și luxoase grădini din București.
Palatul a rămas în proprietatea familiei Stirbey până în anul 1948, atunci când, prin naționalizare, a revenit „Întreprinderii de Industrializare a Vinului”.
În 1954, palatul a fost transformat în „Muzeul de Artă Populară”, destinație pe care o va păstra până în 1977.
În anii ’80, se deschide, în Palatul Stirbey, „Muzeul Ceramicii și Sticlei”, care avea să funcționeze până în 1994.
În anul 2004, palatul a fost recuperat de către moștenitorii familiei Stirbey și vândut unui anume Ovidiu Popescu.

Astăzi, la venerabilă vârstă de 181 de ani, palatul de pe Calea Victoriei stă, încă, în picioare. Din păcate, însă, înăuntru, vechea strălucire mai este amintită doar de sobele de teracotă și de scara interioară monumentală. În rest, nu a mai supravietuit nimic.
Fosta grădină a palatului găzduiește, astăzi, așa-numita Grădină „Eden”. Vegetația crește haotic, aproape, și nu mai există nici urmă din luxul de odinioară.
Mai grav este, însă, faptul că această grădină a stârnit poftele de inavuțire ale rechinilor imobiliari. Astfel că, de vreo 10 ani, se tot încearcă construirea unui complex de lux, cu funcțiuni comerciale și rezidențiale, chiar în spatele clădirii istorice. Inițial, s-a încercat obținerea autorizațiilor pentru amplasarea mai multor clădiri înalte, în grădină palatului.
După 2004, odată cu schimbarea proprietarului palatului, construcțiile propuse pe terenul din spatele acestuia au scăzut în înălțime, mai ales după 2007, când legislația în domeniul urbanismului s-a înăsprit.

În 2009, după ce Primăria Capitalei avizase pozitiv construirea, în spatele palatului, a unui ansamblu de clădiri cu o înălțime maximă de 40 de metri, ministrul culturii de la acea vreme, Theodor Paleologu, aviza nefavorabil proiectul, acesta fiind retrimis la Comisia Monumentelor Istorice, din cadrul Ministerului Culturii.
La finele lui septembrie 2010, Comisia Monumentelor Istorice avea să dea undă verde proiectului imobiliar, dar acesta a fost stopat, încă odată, de către un alt ministru al culturii, Kelemen Hunor. În replică, proprietarul Palatului Stirbey, omul de afaceri Ovidiu Popescu, a acționat în judecată Ministerul Culturii.
În 2013, pe 17 iulie, Ministerul Culturii a dat, aviz pentru „restaurarea Palatului Știrbei”, iar, în octombrie același an, a dat undă verde proiectului imobiliar din spatele palatului.
Pe 16 aprilie, anul trecut, Primăria Capitalei a emis un aviz preliminar de urbanism. Potrivit acestuia, clădirea ce ar urma să fie ridicată în spatele Palatului Stirbey ar putea avea o înălțime maximă de 34,45 metri, adică 5 niveluri în subteran, parter, mezanin și șapte etaje, spre Calea Victoriei. Spre strada General Budisteanu, înălțimea ar urma să fie de doar trei etaje, iar, la mijloc, de cinci etaje.

Distanța față de Palatul Stirbey ar urma să varieze între 17-25 de metri. În acest spațiu ar urma să se amenajeze un atrium, cu acoperiș retractabil și un pasaj pietonal.
Destinația noii clădiri ar urma să cuprindă șapte etaje de locuințe, spre Calea Victoriei, cinci etaje cu spații comerciale, la mijloc, și alte trei etaje de locuințe, către strada General Budisteanu. Parcarea subterană ar urma să aibă o capacitate de 500 de locuri.
În septembrie anul trecut, și Agenția pentru Protecția Mediului București a avizat favorabil proiectul.

Acum, singura formalitate care mai împiedică distrugerea palatului este obținerea Planului de Urbanism Zonal, din partea Consiliului General al Municipiului București.
De ce spun distrugerea palatului? Oare nu s-a gândit nimeni dintre toți cei care și-au pus semnătura pe acele avize că, săpând pentru o parcare cu cinci niveluri, lângă o construcție de aproape 200 de ani vechime, aceasta va cădea, din cauza vibrațiilor și a slăbirii fundației?
Asta ca să nu mai vorbim despre fluxul suplimentar de trafic pe care nouă construcție l-ar aduce pe Calea Victoriei, pe străzile General Budisteanu și Banului, deja sufocate de circulație și de mașinile parcate pe trotuare, la bordura.