Economia in putin alb si mult negru

Articol de , 3 noiembrie 2016, 11:07

Targul international de agricultura Indagra s-a deschis la Romexpo si din ce se poate vedea acolo se pot trage doua concluzii pentru agricultura si economia romaneasca in general, una buna si una proasta.

Care este concluzia buna

De la an la an interesul specialistilor fata de participarea la Indagra este tot mai mare, atat ca numar de firme romanesti cat si ca numar de firme straine.

Dupa cum spunea seful unei companii de asigurari, care ofera servicii si pentru fermieri, Romania are a cincea agricultura ca volum din UE, asa ca este normal.

Dar trebuie remarcat ca, tot de la an la an, creste si numarul si complexitatea masinilor si echipamentelor agricole care sunt oferite de diversi mari producatori internationali fermierilor romani, semn ca exista incredere ca fermierii romani au si interesul si forta financiara ca sa cumpere aceste masini si echipamente.

Dincolo de orice analize de birou, faptul ca atat de multi producatori de masini si echipamente si atat de multi furnizori de servicii vin in Romania este un mare semn de incredere in prezentul si, mai ales, in viitorul agriculturii romanesti

Concluzia proasta

Sunt prezenti la Indragra si fabricanti polonezi de piese de schimb si subansamble pt. echipamentele si masinile agricole moderne.

Am fi putut sa le fabricam in Romania, in anii ’90, atunci cand New Holland, divizia de masini agricole a concernului Fiat, a dorit sa investeasca in Romania cumparand fabrica Semanatoarea. La fel ca incazul Dacia, daca in Romania s-ar fi fabricat masini agricole moderne ar fi existat si o multime de furnizori locali de piese si subansamble pentru aceste masini.

Dar  investitorii italieni au fost efectiv goniti din tara, s-au dus in Polonia, iar acum cumparam de la polonezi piesele pe care am fi putut sa le fabricam la noi.

Avem o Strategie de dezvoltare teritoriala a Romaniei

Strategie care a fost discutata intens acum doua zile la o conferinta organizata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei (CCIR), cu participarea a doi vice-prim-ministri:  Vasile Dancu, ministrul al dezvoltarii regionale si Costin Borc, ministru al economiei, comertului si relatiilor cu oamenii de afaceri.

Este bine ca a venit Costin Borc pentru ca marea majoritatea a participantilor la conferinta erau tocmai oameni de afaceri doritori sa afle in ce consta Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei, adica ca vrea sa faca guvernul in acest sens.

In schimb, dupa expunerea de circa 20 de minute a lui Costin Borc, unul dintre cei prezenti in sala chiar a intrebat la microfon: „Ce a dorit sa spuna dl. Borc in discursul sau?”

Tot ce am aflat de la ministrul economiei este cum stam in prezent.

Stam mai prost decat vecinii nostril bulgari si unguri in ce priveste dezvoltarea teritoriala, in ce priveste parcurile industriale si in ce priveste atragerea Investitiilor Straine Directe (ISD).

Am mai aflat ca exista in tara noastra zone unde este mare defcit de forta de munca, de exemplu in fabricile si in fermele din Banat sunt angajati oameni din Serbia si Ungaria.

Am mai aflat ca ar trebui sa-i readucem in tara pe romanii calificati din diaspora, dar nu avem niciun plan concret cum sa facem asta.

Nici Vasile Dancu nu a facut decat tot sa expuna situatia actuala, pe care o stim cu totii, dar am auzit-o confirmata si oficial.

Adica: in ultimii 26 de ani Romania a crescut dar nu s-a dezvoltat, nu avem echipe de specialisti in dezvoltare urbana si nici asociatiile de arhitecti si sociologi nu s-au grabit sa formeze astfel de specialisti si astfel de echipe, nu stim sa valorificam potentialul teritorial de dezvopltare, dezvoltarea oraselor este in prezent politizata etc. etc.

Nici de la dl. Dancu nu am aflat care este strategia concreta a guvernului ca sa schimbe situatia.

Ce spune primarul general al Capitalei

Am aflat de la primarul general, Gabriela Firea, ca in primarii – si in cea generala si in cele de sector – exista un circuit foarte greoi de semnaturi si aprobari pe care trebuie sa le obtina un investitor.

Am mai aflat ca in primarii, in prezent, salariile sunt atat de mici incat este imposibil pentru un primar sa pastreze specialistii buni daca ii plateste cu 1800, sau 2000 de lei pe luna.

Tot d-na Firea a spus ca nici acum nu exista un Plan Urbanistic General (PUG) al Bucurestiului, pentru ca oamenii de afaceri sa-si poata planifica investitiile in functie de dezvoltarea viitoare a orasului.

In fine, primarul general a explicat si de ce sunt intarziate proiecte mari precum Pasajul Piata Sudului, sau Spitalul Foisor, sau Linia de Tramvai din Iancului-Pantelimon: exista conflicte intre consultant, proiectant si constructor.

Dar niciunul dintre oficialii guvernamentali, sau locali prezenti la conferinta organizata la CCIB nu a prezentat vre-un plan pentru ca situatia sa se schimbe, cu angajamente si masuri concrete,  angajamente si masuri care sa fie clar asumate, cu cifre si cu date calendaristice.