Jilava – Alegeri locale partiale IUNIE 2017

Articol de Flavia Voinea, 29 mai 2017, 09:58 / actualizat: 29 mai 2017, 18:58

In comuna Jilava din județul Ilfov candidează Dumitrescu Mariana din partea PSD, Drăgan Florin Cristian – PMP, Cimpoeru Anca – Daniela – Partidul Republican din România, Sofia Pantelie – ALDE si Petre Elefterie-Ilie – PNL.
Cetatenii orasului Busteni sunt chemati la urne sa-si aleaga un nou primar dupa ce Adrian Mladin, fostul edil ales, a fost condamnat la inchisoare in iulie 2o16.
Pe 11 iunie, pentru locuitorii cu drept de vot din Jilava vor fi organizate 5 sectii de votare.

Jilava este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.
Conform Wikipedia, comuna a devenit notorie datorită penitenciarului Jilava (nume oficial – Penitenciarul București), unul dintre cele mai mari și mai faimoase din România, care a fost folosit de diferitele guverne românești pentru încarcerarea deținuților politici, precum și din cauza „masacrului de la Jilava”, care a avut loc în acest penitenciar în noiembrie 1940.

Ea se află amplasată la sud de București, de-a lungul șoselei DN5 și al căii ferate ce leagă Bucureștiul de Giurgiu.

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jilava se ridică la 9639 de locuitori, 12.223 de locuitori incluzand detinutii din penitenciarul Jilava.
Comuna Jilava este administrată de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri.

Comuna Jilava are o istorie milenară. Cercetările arheologice din în anul 1929 au scos la iveală importante vestigii care dovedesc existența unei locuiri umane în această zonă cu peste 2000 de ani in urma, aparținand culturii de tip “Gumelnița B”.
In zona au fost descoperite și două morminte datând din sec III-IV pe care specialiștii le-au identificat ca aparținând dacilor liberi sau sarmaților și unul din secolul al XI-lea, al unui călăreț cu cal care, judecând după inventar (un vârf de lance, o zăbală de fier), nu aparținea autohtonilor, ci unui peceneg.

Cel mai vechi document cunoscut până acum care atestă existența Jilavei a fost emis la București în iunie 1716 prin care „popa Radu de la Jilava vinde logofătului Matei Fărcășanu o casă cu loc și grădină”.
Dintr-un alt document emis 6 ani mai târziu tot la București, și în care este pomenit același „popa Radu de la Jilava”, reiese că satul aparținea logofătului Constantin II. După aceste izvoare, satul Jilava a luat ființă în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Inițial, satele Jilava și Mierlari erau așezate pe malurile Sabarului.
Tot acolo se afla și o biserică ale cărei urme se mai vedeau încă înainte de cel de al Doilea Război Mondial. Tradiția spune că apele Sabarului s-au revărsat și au înecat satul, așa că locuitorii au fost nevoiți să se mute pe locurile mai înalte. Posibil că acest eveniment s-a petrecut la începutul secolului al XIX-lea, prin anii 1815-1831, când a fost ctitorită actuala biserică de la Jilava și s-au așezat în sat un mare număr de „ungureni” veniți din Ardeal.