Consolidare peste 500 de ani?
Articol de Mircea Apostolescu, 13 octombrie 2017, 11:35
De ani şi ani de zile tot discutăm despre prevenirea dezastrelor, mai precis despre ceea ce ar trebui făcut pentru a preveni pierderile de vieţi omeneşti în cazul producerii unor asemenea evenimente, cutremure, inundaţii, incendii etc. Dar discutăm despre asta mai ales în jurul datei de 4 martie, iar apoi, uităm totul, până anul următor, când se apropie, din nou, comemorarea seismului din 1977.
Un rol deosebit de important, în sensul prevenirii pierderilor de vieţi omeneşti ar trebui să-l joace, potrivit atribuţiilor conferite de legislaţia în vigoare, autorităţile locale. Dar, în afară discuţiilor, am făcut, oare, paşi reali către prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti ?
Cel mai mare risc, producerea unui seism cu magnitudine mare!
Cu siguranţă, cea mai importantă ameninţare pentru Bucureşti este aceea a posibilităţii producerii unui seism cu magnitudine mare. Asta ne învaţă istoria ultimilor 200 de ani, dacă este să menţionăm doar seismul din 1802, care a avut o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, fiind considerat cel mai mare înregistrat pe teritoriul ţării noastre, sau cutremurele din 1940 şi 1977, care au avut intensităţi de 7,7 şi, respectiv, 7,4 grade pe scara Richter.
Din acest punct de vedere, Capitala este expusă producerii unui dezastru, deoarece are un important fond construit cu vechime mare. Este vorba despre clădiri cu mai multe etaje, construite chiar înainte de 1940, care se regăsesc în tot centrul oraşului şi care ar trebui consolidate urgent. Însă, consolidarea bate pasul pe loc de 27 de ani încoace şi mii de oameni trăiesc cu sabia lui Damocles deasupra capului zi de zi.
Bucureştiul va fi în siguranţă … peste 500 de ani … ?
După 1989, consolidarea a cunoscut un avânt deosebit. Au fost consolidate doar 28 de clădiri, adică, în medie, aproximativ una pe an, în vreme ce în Bucureşti există 200 de clădiri expertizate şi înscrise în clasa întâi de risc seismic şi alte 300 încadrate în clasa a II-a de risc.
Asta înseamnă că avem cel puţin 200 de clădiri care stau să se prăbuşească şi că ne-ar trebui circa 200 de ani pentru a pune în siguranţă măcar aceste imobile. Iar, până la punerea în siguranţă şi a clădirilor din clasa a II-a de risc seismic ar trebui să treacă o jumătate de mileniu, în ritmul actual …
Măsuri recente …
Desigur, actuala administraţie a oraşului a înfiinţat o societate comercială, Compania Municipală pentru Consolidare S.A., al cărei obiect de activitate îl reprezintă consolidarea clădirilor cu risc seismic. Această societate a Municipalităţii va putea să consolideze mult mai multe clădiri decât vechiul serviciu al Primăriei Capitalei care se ocupă de consolidări, a afirmat primarul general Gabriela Firea.
Pe 28 septembrie, capitalul social al societatăţii comerciale pentru consolidări a fost majorat, de la 120.000, la 19,5 milioane de lei. În plus, societatea a primit un împrumut în valoare de 7,3 milioane de lei din partea acţionarului sau, Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Bugetul societăţii este de 9,5 milioane de lei.
Edilul şef le-a spus consilierilor municipali că aceşti bani sunt necesari pentru capitalizarea companiei, astfel încât aceasta să poată începe consolidările.
Directorul Companiei Municipale pentru Consolidări S.A., Marius Coajă, a afirmat că, anul viitor, vor fi consolidate 30 de clădiri. Marea problemă este însă, aşa cum a recunoscut şeful de la consolidări, că ar trebui să se treacă la expertizarea clădirilor construite în anii ’60-’70.
Entuziasmul …
În orice caz, domnul Coajă este un entuziast.
„Vrem să consolidăm tot Bucureştiul”, le-a spus domnia să consilierilor municipali.
„În acest moment, există 200 de clădiri expertizate înscrise în gradul I care stau să cadă şi încă 300 de clădiri înscrise în gradul II de risc seismic şi cred că, în scurt timp, va trebui să expertizăm şi toate clădirile construite în anii ’60-’70”, a susţinut Coajă, în plenul Consiliului General.