Judecătorul Adrian Bordea este noul preşedinte al CSM

Articol de DSRNetworkAdmin, 6 ianuarie 2014, 15:17

Adrian Bordea a fost ales, luni, în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu majoritate de voturi.

Adrian Bordea a fost singurul magistrat care şi-a depus candidatura pentru şefia Consiliului Superior al Magistraturii.

Independenţa magistraţilor, principalul obiectiv al lui Adrian Bordea

Adrian Bordea arată în proiect că strategia de acţiune are ca principal obiectiv crearea condiţiilor pentru asigurarea independenţei magistraţilor şi înfăptuirea actului de justiţie în condiţii optime, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, asigurarea transparenţei şi calităţii, responsabilizarea factorilor direct implicaţi, dar ţinând cont şi de soluţionarea într-un termen rezonabil a litigiului.

Una dintre priorităţile actualului vicepreşedinte CSM o constituie creşterea transparenţei activităţii şi obiectivităţii în luarea hotărârilor plenului şi secţiilor, prin reluarea transmisiunilor video ale şedinţelor, prin motivarea corespunzătoare a soluţiilor adoptate şi publicarea lor in termen scurt.

El subliniază că specific anului 2014 pentru sistemul judiciar este intrarea în vigoare a noilor coduri – penal şi de procedură penală – moment hotărâtor in evoluţia sistemului, confruntat cu diversitatea problematicii izvorâte dintr-o nouă filozofie a dreptului penal.

În opinia lui Bordea "punctele tari" ale sistemului judiciar sunt: pregătirea profesională foarte bună a majorităţii magistraţilor şi a personalului auxiliar de specialitate; colectivele în care relaţiile promovează o atmosferă pozitivă de lucru; starea disciplinară bună; utilizarea sistemului aleatoriu de stabilire a termenelor; existenţa unei practici relativ unitare; iniţiativa unor magistraţi de a analiza sub aspect doctrinar norma de drept şi jurisprudenţa, iar "punctele slabe", sunt infrastructura şi reglementările neadecvate sau lacunare.

Adrian Bordea atrage atenţia că una dintre stările care afectează sistemul judiciar este aceea a instabilităţii legislative, cu conotaţii direct negative în stabilirea unei jurisprudenţe unitare pe termen mediu şi lung.

Potrivit acestuia, Consiliul trebuie să se preocupe în continuare de dialogul instituţional activ cu celelalte puteri ale statului, în vederea creării cadrului legislativ, pentru asigurarea unui sistem transparent, flexibil, obiectiv şi exigent de admitere in sistem şi de promovare a magistraţilor; degrevării magistraţilor de obligaţiile fără caracter jurisdicţional; unui sistem eficient privind aplicarea unitară a legii in conformitate cu jurisprudenţa instanţei supreme, a Curţii Constituţionale şi a instanţelor europene; aplicării depline a principiului constituţional al separaţiei puterilor in stat, prin instituirea unui dialog deschis şi a unei colaborări in spiritul respectării principiului legalităţii.

La nivelul organizării CSM, Bordea are în vedere modificarea Regulamentelor, faţă de vidul de reglementare constatat în ultima perioadă; eficientizarea comisiilor şi grupurilor de lucru, în raport de problemele ridicate, în principal, de punerea in aplicare a noilor coduri, de iminenta revizuire a Constituţiei, dar şi pe termen lung, prin evaluarea fenomenului conflictual şi a dinamicii legislative.

Alte măsuri considerate necesare de Adrian Bordea sunt: încurajarea reprezentării asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pentru participarea la şedinţele comisiilor, ca alternativă viitoare a sistemului greoi de consultare; continuarea consultării magistraţilor asupra hotărârilor care interesează statutul acestora şi organizarea judiciară în ansamblu; organizarea întâlnirilor cu organisme neguvernamentale, pentru explicarea şi fundamentarea unor soluţii asupra fenomenelor care conduc la nesincronizări sau erori ale sistemului; schimbarea procedurilor de promovare pe funcţii de execuţie sau de conducere, prin introducerea unor modalităţi mai transparente de evaluare şi examinare, în care ponderea să fie deţinută de logica juridică şi evaluarea activităţii anterioare; analiza unor alternative la examinarea candidaţilor pentru funcţiile de conducere, cu necesitatea prelungirii duratei mandatului la 4 ani.