Peste 50.000 de persoane, angajate temporar în România anul trecut

Articol de DSRNetworkAdmin, 18 martie 2014, 15:40

Peste 52.000 de români au fost angajaţi în regim de muncă temporară anul trecut, cele mai multe contracte fiind pe durată mai mare de trei luni, sindicatele avertizând că este vorba despre „contracte fragile” şi multe abuzuri din partea angajatorilor.

Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a prezentat, marţi, rezultatele unui studiu privind munca temporară în România, arătând că peste 52.700 de persoane au fost angajate în acest regim anul trecut.

Reprezentanţii ARAMT susţin că peste 62 la sută din angajările temporare au avut o durată de peste trei luni, 29 la sută – între o lună şi trei luni, iar 9 la sută au fost pe o durată mai mică de o lună.

Potrivit sursei citate, domeniile în care munca temporară este mai răspândită sunt producţia (34 la sută) şi serviciile (35 la sută).

Domenii precum agricultura ocupă cinci procente din piaţa de muncă temporară, construcţiile – doi la sută, iar alte domenii – 24 la sută, rezultă dintr-un studiu ARAMT.

Preşedintele ARAMT, Sorina Donisa, a declarat că angajaţii temporari pot să câştige competenţe noi, pot fi activi în mai multe organizaţii şi, cel mai important, sunt activi pe piaţa muncii.

Ea susţine că atunci când una dintre companii va avea o poziţie permanentă se va îndrepta către cineva care a lucrat deja acolo.

Preşedintele ARAMT a mai spus că peste 60 la sută dintre angajaţii temporari sunt tineri care au până în 31 de ani.

Ea a mai spus că majoritatea companiilor care utilizează forţă de muncă temporară sunt multinaţionale, cu peste 500 de angajaţi.

Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a atras însă atenţia că aceste contracte sunt "fragile" şi că unii angajatori încep să trasnfere din activitatea permanentă către astfel de angajaţi, ceea ce face ca oamenii calificaţi să prefere să muncească în străinătate.

"Munca prin agent de muncă temporară este un subiect departe de a fi rezolvat în România. Mă refer atât la cadrul legisltiv, cât şi la cel instituţional.

Din păcate, astăzi, munca prin agent de muncă temporară se foloseşte ca un element de competitivitate pentru anumite companii.

În loc să ne concentrăm pe probleme reale ale competitivităţii economiei naţionale, cum ar fi un cadru legislativ predictibil, o birocraţie redusă, o infrastructură de bună calitate, sisteme operaţionale, azi încercăm să suprevieţuim în competiţia globalizării economiei mondiale, punând presiune constantă asupra lucrătorilor şi fragilizându-le locurile de muncă şi tipurile de contracte pe care le au.

Acest concept poate să producă beneficii pentru piaţa muncii din România, dar trebuie să sufere mai multe transformări", a arătat liderul sindical.

Dumitru Costin susţine că aceste contracte ar putea să reprezinte o valoare adăugată pentru mediul economic din România, însă cadrul economic şi legislativ este departe de a răspunde cerinţelor cuprinse în Directiva europeană în domeniu.

Preşedintele BNS a maispus că sunt şi foarte multe abuzuri asupra celor care lucrează cu astfel de contracte, iar Inspecţia Muncii nu poate controla în timp real agenţii de muncă temporară şi pe beneficiarii lor.

ARAMT derulează aproximativ 70 la sută din activităţile de muncă temporară din România, înregistrând o cifră de afaceri de peste 216 milioane de euro.