Prima unda a „seismului” a „dezintegrat” sistemului integrat de urgenta

Articol de , 22 octombrie 2018, 18:57

Nu oricum. Conform planului.

Nu in realitate. La nivel mediatic.

Multe comentarii, sute de likeuri, mii de vizualizari pe retele de socializare si multe interventii televizate. Asta  presupune, dincolo de munca intensa a celor  implicati, un exercitiu de simulare a unei situatii de urgenta.

Cum ar fi o interventie post seism. “Seism 2018”.

5 zile.

Angajati ai IGSU din Bucuresti si din tara. Veniti in timpul serviciului sau din timpul liber.

Medici, asistenti si personal  auxiliar invatand, prin simulare, in spitale, cum sa faca fata “Planului Alb”.

Unii se vad. Altii nu, dar sunt acolo, prezenti.

In spatele acestui scenariu, complementar intr-un sistem integrat, nevazut si neauzit, este Serviciul de Ambulanta.

Serviciul de Ambulanță Bucuresti Ilfov, in cazul nostru,  (“SABIF”) asigură asistența medicală de urgență în București, in prespital.

In mod normal, de sarbatori, pe canicula sau pe cod portocaliu de ninsoare.

De la începutul exercițiului “Seism 2018, SABIF a suplimentat in orele declarate de “Plan rosu” personalul operativ cu 501 angajati, (85% din efectiv) dintre care:

Medici- 63 – 100% din capacitate

Asistenți- 159 – 87,45%

Ambulanțieri- 231 – 86,24%

Operatoare: 48 – 86,08 %

Voluntari: – 65

Apoi, inafara Planului rosu, capacitatea de interventie a fost suplimentata cu peste 60-70%.

Altfel spus, in perioada celor 5 zile ale Exercitiului “Seism 2018/ EU ModEX, numarul solicitarilor la Serviciul de Ambulanta Bucuresti Ilfov a crescut simtitor, mai ales in contextul unei capitale mai aglomerate ca de obicei, cu un meci mare si un maraton international si mii de oameni veniti in Bucuresti pentru aceste evenimente.

Daca intr-o saptamana normala, cum ar fi 29 septembrie 2018, de la ora 08:00  pana pe 3 octombrie 2018 la ora 13:00, de exemplu, numarul de apeluri era de 5148, din care 2973 urgente si  451 apeluri din  locuri  publice, in perioada 13- 17 octombrie  numarul apelurilor a fost de 5805, din care 3370 urgente si 608 din locuri publice.

Au acoperit toate solicitarile.

Nu  s-a gandit niciun trust tv, de exemplu, sa ii intrebe pe cei ramasi sa asigure sanatatea si urgentele de zi cu zi ale locuitorilor din zonele afectate, cum se descurca asa, fara implicarea celor angajati in exercitiu.

O dovada in plus ca vorbim despre un Serviciu pe care bucurestenii se pot baza.

Au muncit in conditii grele dar s-au descurcat.

Cei care au ales sa munceasca in serviciile de ambulanta sunt in prima linie. Mereu.

Sunt cei care ajung acasa la pacient, singuri, fara un spital in spate.

„SEISM 2018”, primul pas

Sambata, la declansarea “seismului”, in prima jumatate de ora in curtea sediului central al SABIF au aparut echipaje ISU de stingere incendii si echipaje de la jandarmi sa evacueze sediul central al ambulantei pentru ca se “prabusise”. La fel ca si sediul central al IGSU. Ambele sedii cu risc seismic.

Din fericire, Serviciul de Ambulanta nu a cazut la cutremur. 

El a asigurat asistenta medicala de urgenta intregii regiuni Bucuresti Ilfov in aceste zile grele cand au fost singuri la asistenta medicala de rutina si au facut fata cu brio, desi nu s-a vazut nimic din toate astea la televizor. Daca s-ar fi semnalat nereguli, am fi aflat, in schimb, cu siguranta.

Important este ca au fost langa populatie si si-au facut datoria.

(Aici va urma, probabil, un drept la replica al “scenaristului” , care va explica faptul ca e logic, ca in situatii de acest fel, una din Agentiile subordonate sa se ocupe de soarta populatiei si ca Serviciul de Ambulanta va fi implicat exact dupa plan: Ambulanta, in plan, inlocuieste masinile Smurdului care pleaca.

“Cand pleaca o structura militarizata cap coada intr-un fel lucreaza, intr-un fel este integrata, intr-un fel este pregatita decat cand pun pe o ambulanta o asistenta cu un sofer care trebuie sa doarma in cort. In loc sa trimit 3 masini de la SMURD si trei de la ambulanta, trimit 6 de la SMURD si cele 3 de la ambulanta le inlocuiesc pe cele de la SMURD. Daca nu sunt suficiente cele de la SMURD incep sa trag si de la ambulanta”, Raed Arafat.

Retrospectiva „SEISM 2018”

Daca n-ar ajunge subiect de nervozitate sau de glume, din astfel de exercitii fiecare ar avea ceva de invatat.

 “În urmă cu doar câteva secunde am primit o alertă cum că Bucureştiul a fost lovit de un cutremur major, un cutremur de 7,5 pe Richter” .

Acesta a fost primul anunt facut la conferinta de presa sambata dimineata.

Este vorba despre o simulare! Este un exerciţiu pus în aplicare de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, împreună cu toate structurile din subordinea sa!

Mai putin, cum spuneam, Serviciul de Ambulanta, care, la venerabila varsta de 112 era prea batran, probabil, pentru a fi implicat activ in desfasurarea de forte care avea sa urmeze dar care a dovedit ca poate face fata, de unul singur, provocarilor de acest fel.

Cum situatiile de urgenta presupun planuri speciale de actiune, organizatorii exercitiului au ales acest plan.

“Este foarte important de spus că vorbim despre un exercitiu. Începând cu ora 9:00, pe 13 octombrie s-a declansat Exercitiul National „Seism 2018”, care constă în punerea în aplicare a conceptiei nationale de răspuns post seism conform unui scenariu” a anuntat secretarul de stat in Ministerul de Interne, Raed Arafat.

.Revenind la exercitiu, incepem cu concluziile: exercitiul a fost un succes si, realistic vorbind, a fost binevenit.

Dincolo de orice critici, glume si carcoteli, fiecare dintre cei implicati, incepand de la oamenii de rand si pana la guvernanti si Administratia Prezidentiala a avut ceva de invatat.

Daca la Colectiv, de exemplu, “Planul alb” era aproape o necunoscuta in spitale, acum, cei implicati au putut actiona in termeni reali in cadrul exercitiului.

Prima zi, momentul 1:

A avut loc un cutremur de 7,5 grade de scara Richter, care poate fi urmat de mai multe replici. Au fost alertate toate unitătile subordonate ale IGSU si mai multe echipaje de pompieri din tară se deplasează spre Capitală.

La  Ciolpani a fost activat Centrul National de Coordonare si conducere a interventiei.

(Este un scenariu mai grav decât tragedia din 1977, când a avut loc un cutremur de 7,2).

La  sediul MAI, secretarul de stat Raed Arafat sustine o conferinţă de presă, in cadrul careia anunta:

“Astăzi, la ora 8:37 am declanşat exerciţiul Naţional Seism, pe baza unei concepţii aprobate de doamna ministru Carmen Dan, dar care este completată şi cu exerciţiul Modex, care este un exerciţiu european, care se combină cu exerciţiul nostru, şi acest lucru o să-l vedeti pe parcursul a cinci zile cum evoluează. Cel puţin la acest moment scenariul este: un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, la adâncime de 140 de kilometri, care a avut loc, ca epicentru, în zona seismică Vrancea, locatitatea Nereju, iar durata cutremurului a fost de 57 de secunde. Unda seismică a avut ca axă de deplasare direcţia sud-vest şi nord-est, afectând cel mai mult Municipiul Bucureşti. De la momentul în care a fost declanşat acest exerciţiu, comunicaţiile, toate comunicaţiile la nivelul Municipiului Bucureşti şi între Municipiul Bucureşti şi restul ţării au fost întrerupte. Abia acum un sfert de oră au început să se reia comunicaţiile. Începând cu comunicaţiile tetra şi cele interguvernamentale şi recent s-au reluat comunicaţiile pe telefonie mobilă.

Exerciţiul de care vorbim are ca menire testarea concepţiei de răspuns la cutremur, modul cum reacţionează fiecare din judeţele din ţară pentru a veni în sprijin către zonele care sunt calamitate şi, foarte important, modul în care reacţionează autorităţile centrale în astfel de situaţii.

Colegii din Bucureşti au început să aplice imediat concepţia şi rolul lor, în prima fază fiind evaluarea, evaluarea terestră, evaluarea aeriană, care urmează să aibă loc şi cu evaluarea întregii zone care este afectată.

Exerciţiul urmează să fie observat şi monitorizat – urmând să primim şi un raport la sfârşit – de la colegii de la Uniunea Europeană, de la Comisia Europeană, colegii de la NATO – şi o să avem şi colegi din SUA, de la Agenţia Federală pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă”, Raed Arafat.

Se  mobilizează mai multe echipe din ţară de căutare-salvare, şi aici avem o premieră: vor fi folosite containele de căutare-salvare care au fost achiziţionate recent.

Exerciţiul are un rol de verificare a organizării, a concepţiei, a diferitelor segmente, a interrelaţiei între autorităţi, între ministere şi, bineînţeles, are şi un rol educativ şi de instruire şi pe partea de căutare-salavare, dar mai ales pe partea medicală, unde ne aşteptăm să rulăm în cadrul exerciţiului peste 3.000 sau 3.500 de persoane „victime”, care vor trece prin punctele de prim ajutor şi punctele medicale.

Pentru Bucureşti la o primă evaluare sunt afectate clădirile cu risc seismic din Centrul vechi, în zona Universitate 12 clădiri prăbuşite, în zona 2, în zona Ştefan cel Mare patru imobile şi un corp al Spitalului Colentina, aproximativ 200 de persoane rănite.

Se estimează că în opt ore în Capitală vor ajunge sute de pompieri, cu autospeciale de primă intervenţie, cu ambulanţele SMURD, autospecialele de descarcerare grea. Şoferii aflaţi în trafic pe drumurile naţionale sunt rugaţi să dea prioritate acestor coloane speciale care se îndreaptă spre Capitală.

O altă zonă posibil afectată de cutremur este Colentina, unde o aripă a spitalului s-ar fi prăbuşit.

O intervenţie complexă a echipelor de salvare are loc şi în cartierul Rahova, pe strada Veseliei din sectorul 5, la Fabrica Industria Iutei SA, unde, potrivit scenariului autorităţilor, o parte a clădirii s-a prăbuşit în urma cutremurului.

Ministerul Apărării participă la exerciţiul de simulare a unui seism.

Statul Major al Apărării a activat, conform procedurilor, un nucleu la Centrul Militar de Comandă, dar şi alte forţe şi mijloace din minister. Tot acest dispozitiv intervine în zone unde s-ar fi produs pagube, prin misiuni de sprijin al autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, dar şi prin asigurarea transporturilor aeriene de evacuare medicală

Ora  14:00

Este  în plină desfăsurare sedinta Comandamentului pentru Situatii de Urgentă.

 La ora 13:30 a ajuns aici si premierul României, Viorica Dăncilă.

În curtea Centrului de Comandă de la Ciolpani, sunt amplasate mai multe corturi de campanie, unul de comandă, altul destinat ONG-urilor,  Crucii Rosii, dar si pentru radioamatori.

Un  spital mobil se instalează în sectorul 5 al Capitalei, în Parcarea Academiei Române.

 “Exerciţiul naţional „Seism 2018” va permite identificarea eventualelor deficienţe organizatorice, dar este util şi pentru ca populaţia să ştie ce are de făcut în caz de cutremur”, a precizat premierul Viorica Dăncilă, la Academia de Poliţie.

ora 17:02

  Raed Arafat:

” Am stabilit că vom apela la sprijin internaţional, lucru pe care noi l-am făcut din timp. Am pus în prealertă şi Mecanismul de Protecţie Civilă European, precum şi Centrul pentru Răspuns la Dezastre al NATO, iar doamna prim-ministru a validat aceste cereri în cadrul Comitetului, urmând ca să primim din partea ţărilor care au primit solicitarea noastră oferte”.

Trei evaluatori din partea NATO, sunt pe teren şi evaluează 

S-a luat legătura inclusiv cu Colegiul Medicilor pentru rezolvarea tuturor formalităţilor pentru echipele medicale internaţionale care vor sosi în România, astfel încât să nu fie probleme din punct de vedere al dreptului de liberă practică şi alte aspecte, pentru a putea practica medicina pe durata intervenţiei. La acest moment, avem, din punct de vedere al sinistraţilor, în jurul a 30.000 de sinistraţi.

IGSU urmează să instaleze primele două tabere de sinistraţi la stadioanele din Voluntari şi Ştefăneşti, iar instalarea lor va începe în această noapte.

Echipa  medicală din Israel care va alcătui spital de nivel III, care este cel mai înalt nivel, va ajunge în cursul acestei nopţi în România.

S -a confirmat o echipă de căutare-salvare din Bulgaria, care urmează să intre pe teritoriul României mâine dimineaţă în jurul orei 11:00, prin punctul vamal Ruse.

La fel, am primit şi o confirmare din partea Republicii Moldova, care va trimite o echipă de paramedici cu o ambulanţă către România.

Raed Arafat: La acest moment sunt pe teritoriul ţării şi sunt în deplasare către Bucureşti şapte ambulanţe din Austria, patru ambulanţe din Italia, o ambulanţă din Ungaria, trei autocamioane din Austria şi două autocamioane din Italia cu echipamente şi cu materiale pentru instalarea de posturi medicale avansate de nivel doi sau nivel unu.

Dacă  va fi necesară evacuarea unor pacienţi către alte zone din ţară, Ministerul Apărării are pregătite avioane şi există echipe medicale care să participe la această evacuare către alte oraşe.

https://www.bucurestifm.ro/2018/10/13/video-exercitiu-seism-ziua-intai/

Sorina Pintea, ministrul sanatatii Pentru a putea desfăşura activitate pe teritoriul României este nevoie ca medicii straini să aibă certificate de liberă practică. Organizaţiile profesionale s-au organizat, astfel încât de la primirea listelor cu personalul medical care va intra în ţară, timpul pentru eliberarea autorizaţiilor de liberă practică va fi foarte scurt. Spitalele din ţară s-au mobilizat declanşând planul alb, fiind gata să primească răniţi în cazul în care se ia decizia evacuării spitalelor din Bucureşti.

. https://www.bucurestifm.ro/2018/10/14/video-seism-2018-spitalele-au-declansat-planul-alb/

Primăria Capitalei a mobilizat peste 700 de angajaţi pentru exerciţiul „Seism 2018”. S-au pus la dispoziţie autovehicule, utilaje, macarale, generatoare, locuinţe de necesitate, hrană, echipe tehnice de intervenţie în teren, a anunţat primarul general Gabriela Firea.

Spitalele din administrarea Primăriei Capitalei au suplimentat personalul medical. S-au pregătit paturi şi săli de operaţie, astfel încât să poată face faţă unui număr cât mai mare de pacienţi din Bucureşti dar şi din ţară.

Prin Direcţia generală de asistenţă socială au fost pregătite aproximativ 1.000 de locuri de cazare în cele patru centre sociale şi s-au pregătit peste 1.400 de sendviciuri şi sticle cu apă.

La nivelul Adminstraţiei Străzilor s-au mobilizat echipe de deblocare a părţii carosabile, echipe de intervenţie pentru semaforizare, precum şi echipe tehnice pentru lichidarea efectelor cutremurului.

În cadrul exerciţiului „Seism 2018”, preşedintele României a decretat instituirea stării de urgenţă

Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe tot teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie, în cazul de faţă, în situaţia producerii unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

14 octombrie,

ora 0:01: La  această oră în Bucureşti s-a terminat acţiunea de simulare de la Spitalul Floreasca.

Ora  4:00  O echipă din Israel, formată din aproximativ 100 de membri, printre care şi medici şi asistenţi, a ajuns cu puţin timp în urmă în România, la Baza aeriană 90 Otopeni.

Ora 05:12 Ministerul Apărării a instalat un spital de campanie în poligonul Centrului 70 Geniu Aviaţie din comuna Pantelimon de lângă Bucureşti

De la declanşare, exerciţiul „Seism 2018” a înregistrat 450 de persoane decedate, 1.791 de răniţi şi peste 3.000 de persoane dispărute. Ieri, în urma şedinţei Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă de la nivelul municipiului Bucureşti, s-a stabilit ca sinistraţii să fie cazaţi în tabere organizate de autorităţi în judeţul Ilfov, pe stadioanele Pantelimon, Voluntari, Ştefăneşti şi Chiajna.

In ţară, de ieri, se află şapte ambulanţe din Austria, patru din Italia şi una din Ungaria.

Sorina Pintea, ministrul sanatatii: “Organizaţiile profesionale s-au mobilizat, astfel încât de la primirea listelor cu personalul medical care va intra în ţară, timpul pentru eliberarea autorizaţiilor de liberă practică va fi foarte scurt. Spitalele din ţară s-au mobilizat, declanşând planul alb, fiind gata să primească răniţi în cazul în care se ia decizia evacuării spitalelor din Bucureşti”.

. https://www.bucurestifm.ro/2018/10/14/seism-2018-ziua-doi-posibile-scenarii/

În Capitală continuă, potrivit scenariului, operaţiunile de salvare a persoanelor prinse sub dărâmături sau rănite.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a spus că, după prima zi a exerciţiului, nu au fost probleme în privinţa vitezei de reacţie, dar mai trebuie îmbunătăţite unele aspecte legislative.

Până în prezent situaţia rezultată în urma seismului, potrivit scenariului autorităţilor este urmatoarea: 2.098 de persoane decedate, 3.912 răniţi, 7.250 de persoane dispărute, 30 de mii de persoane sinistrate şi 130 de mii de persoane afectate. De asemenea, 30 de mii de consumatori sunt nealimentaţi cu energie electrică şi 25 de mii de persoane nu au acces la reţeaua de alimentare cu apă.

La Baza de Operaţii Romexpo au sosit deja zece maşini şi peste 40 de ofiţeri ai Departamentului de Situaţii de Urgenţă din Bulgaria.

Radoslav Stefanov, coordonator: “ Guvernul României a cerut ajutor şi noi am răspuns cât am putut de repede. Suntem dotaţi pentru căutarea persoanelor aflate în ruine, prin semnal radio sau prin sonar”.

Conform scenariului, în cadrul exerciţiului „Seism 2018”, în jurul orei 14:00 şi câteva minute s-a produs o replică a cutremurului cu magnitudinea de 5,8 grade pe care scara Richter, în zona Vrancea. Echipajele de intervenţie în situaţii de urgenţă se deplasează în teren pentru evaluarea pagubelor acestei replici.

Comisarul european pentru ajutor umanitar şi managementul crizelor, Christos Stylianides, a ajuns la Bucureşti.

 Înaltul responsabil european s-a întâlnit cu secretarul de stat Raed Arafat şi vor inspecta împreună spitalul mobil al echipei italiene de intervenţie, instalat la Institutul „Ana Aslan”.

Vor fi vizitate apoi şi alte locuri unde sunt în desfăşurare aplicaţiile din cadrul exerciţiului naţional de intervenţie în caz de cutremur.

Pentru asigurarea unor situaţii cât mai apropiate de realitate, exerciţiul naţional include şi activităţile prevăzute în cadrul exerciţiului internaţional „MoDEX 2018”, organizat în cadrul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene.

La „MoDEX 2018” participă reprezentanţi din Germania, Israel, Italia, Marea Britanie, Norvegia, Slovacia şi Suedia. Simulările se desfăşoară în mai multe locaţii din zona Capitalei, printre care Baza 90 Transport Aerian, din Otopeni, sediul unităţii şi poligonul Centrului 70 Geniu Aviaţie, din Pantelimon, judeţul Ilfov.

MApN participă cu 1.000 de militari, un modul medical de nivel extins, aeronave Spartan şi Hercules. La poligonul Centrului 70 din Pantelimon a fost instalat un spital militar de campanie, care a fost vizitat de ministrul apărării naţionale, Mihai Fifor. El a declarat că spitalul este dotat la standarde internaţionale şi că îşi doreşte ca în viitor să achiziţioneze încă un asemenea spital, necesar atât în cazul situaţiilor de conflict armat, dar şi în cazul dezastrelor naturale.

Comisarul european pentru ajutor umanitar, Christos Stylianides, şi secretarul de stat Raed Arafat au inspectat în acestă seară spitalul militar de campanie instalat la poligonul Centrului 70 Geniu Aviaţie, din Pantelimon, judeţul Ilfov. Cei doi responsabili fac la acestă oră declaraţii de presă.

“Spitalul de campanie amenajat la poligonul Centrului 70 Geniu Aviaţie din Pantelimon, în cadrul Exerciţiului „Seism 2018”, poate adăposti 60 de paturi, este dotat cu spaţii care permit intervenţii chirurgicale şi analize tomograf”, Generalul de brigadă, medic Ionel Oprea, şeful Direcţiei Medicale din Ministerul Apărării.

https://www.bucurestifm.ro/2018/10/14/seism-2018-bilant-la-48-de-ore/

Stylianides s-a declarat impresionat de participanţii şi resursele mobilizate, subliniind că este cel mai amplu exerciţiu de acest gen organizat în Uniunea Europeană.

Tot potrivit scenariului propus de autorităţi, a fost activată o linie TELVERDE pentru rudele persoanelor dispărute sau rănite.

Crucea Roşie din România participă la Exerciţiul Naţional „Seism 2018”

Rolul Crucii Roşii Române în cadrul acestei simulări de intervenţie în caz de dezastre este unul de sprijin, de asigurare in taberele de sinistraţi a serviciului de restabilire a legăturilor familiale şi de logistică în cadrul taberelor amplasate la Arena Naţionala.

15 octombrie

O aeronavă din Slovacia a aterizat la Baza militară aeriană 90 din Otopeni, pentru a lua parte la exerciţiul „Seism 2018”

Aeronava este prevăzută cu dotări complexe care permit cazarea temporară a victimelor, până în momentul în care se decide decolarea în vederea evacuării.

Echipa  slovacă este de sprijin consular şi oferă transport pentru răniţi uşor.

Ultimul eveniment major din scenariu a fost astăzi o nouă replică a cutremurului de acum trei zile, care s-ar fi produs la ora 16:45 şi ar fi avut o magnitudine de 5,8 pe scara Richter.

Astfel, s-ar mai fi prăbuşit astăzi încă 10 clădiri, iar bilanţul victimelor ar fi acum de peste 3.900 de morţi, 7.000 de răniţi, 45.000 de persoane fără adăpost şi 2.300 de dispăruţi

Ultimul bilanţ numără 3900 de morţi, 7.000 de răniţi şi alte 45.000 de persoane rămase fără adăpost. În cadrul aceluiaşi exerciţiu, o aeronavă din Slovacia a aterizat la Baza militară aeriană 90 din Otopeni pentru a prelua cetăţenii străini răniţi.

https://www.bucurestifm.ro/2018/10/15/seism-2018-a-treia-zi/

16 octombrie

Potrivit scenariului, ultimul bilanţ numără 4.300 de morţi şi 8.000 de răniţi şi alte aproape 50.000 de persoane rămase fără adăpost. În urma seismului şi a celor două replici imaginate de autorităţi, aproape 5.300 de clădiri dar şi mai multe spitale au fost afectate.

La Baza Militară 90 Otopeni vor fi făcute în cursul zilei operaţiuni de evacuare medicală a unor pacienţi răniţi în urma cutremurului care nu pot fi trataţi în ţară, cu trei aeronave puse la dispoziţie de partenerii străini. Este vorba de avioane din Slovacia, Israel şi Suedia, a declarat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

Echipa USAR România, specializată în misiuni de căutare-salvare a personalului din medii ostile vieţii, a acţionat în cadrul exerciţiului „Seism 2018”, pe bulevardul Văcărescu.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că va propune modificarea legislaţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă, astfel încât deciziile să fie luate mai repede, aceasta fiind una dintre primele concluzii trase după exerciţiul „Seism 2018”.

17 octombrie, ora 00:00 – In cadrul exerciţiilor Seism 2018/ EU-ModEX, a început, potrivit scenariului, evacuarea a 65 de pacienţi din cadrul unei secţii a Spitalului Clinic „Nicolae Malaxa”.

https://www.bucurestifm.ro/2018/10/16/seism-2018-ziua-a-4/

Generalul  de brigadă Dan Iamandi : „Era imposibil ca în cadrul acestui mare exerciţiu să nu avem pregatit şi un exerciţiu la un spital de acest gen, un exerciţiu foarte complex, de evacuare a unor bolnavi cu diferite afecţiuni. Este o provocare întotdeauna să desfăşori un exerciţiu la un spital, pentru că niciodată nu seamănă două intervenţii la această categorie de obiective. Continuăm pregătirea şi în viitor şi sunt convins că vom avea un succes real”.

https://www.bucurestifm.ro/2018/10/17/seism-2018-a-5-a-zi/

Raed Arafat: “Din ce am văzut, cei care au fost şi din alte părţi, Comisia Europeană, NATO, colegii din celelalte ţări care au participat, am avut şedinţă cu toţi şefii centrelor medicale, israelian, italian, austriac, norvegian, toată lumea simte că exerciţiul a fost de folos şi a fost un exerciţiu real.

Concluziile adevărate vor veni cam în două – trei – patru săptămâni. Eu cred că exerciţiul a avut un succes major prin faptul că vor veni foarte multe lecţii identificate pe care trebuie să le învăţăm”.

Autorităţile se pregătesc să tragă primele concluzii după exerciţiul de simulare a reacţiei în cazul producerii unui cutremur major în România.

Una dintre îmbunătăţirile pe care le doreşte secretarul de stat de la Interne, Raed Arafat, este ca legea de intervenţie în situaţii de urgenţă să permită luarea unor decizii mai rapid.

Centrul Naţional de Coordonare a exerciţiului „Seism 2018”, situat la Ciolpani– şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul de Interne, Raed Arafat, prezintă bilanţul şi concluziile acţiunilor derulate în ultimele cinci zile:

“Am participat la cel mai complex şi, poate, cel mai de amploare exerciţiu în acest domeniu făcut în ultimii ani pe plan european. Nu o zic eu, o zic cei care ne-au vizitat şi o zic cei care au participat la zeci de exerciţii pe linie europeană şi o zic şi colegii de la NATO care au fost aici. A fost dintre cele mai mari exerciţii, dacă nu cel mai mare şi complex exerciţiu. De ce? Pentru că a fost, în primul rând, jucat real, chiar cu toate comentariile pe care le-am citit şi am văzut că unii încearcă să îi diminueze importanţa, avem răspunsuri la toate cele comentate, dar exerciţiul a fost în timp real, a implicat un număr de forţe foarte mare, a implicat foarte multe instituţii din România, la care s-a adăugat implicarea europeană la nivelul Mecanismului de protecţie civilă europeană.

Am avut echipe din partea Comisiei Europene care au venit aici şi au testat procedurile lor şi au lucrat cu noi şi am avut mai multe ţări europene participante care au adus mijloace şi au investit în acest exerciţiu şi când spun că au investit în exerciţiu, eu subliniez faptul că exerciţiul a fost o investiţie, a fost o investiţie în viitor, o investiţie în pregătire pentru noi toţi, pentru România şi pentru toţi care au participat cu noi la acest exerciţiu, începând cu spitalul cel mai mare de campanie adus, de nivel III, de Israel, continuând cu spitalul de nivel II al Armatei Române, spitalul de nivel II al Italiei, spitalul de nivel I al Norvegiei, spitalul de nivel I al Austriei, împreună cu Germania şi spitalul de nivel I al României, al SMURD. Deci toate astea au lucrat împreună.

Am avut, pentru prima dată, poate, în istoria acestor exerciţii, trei nivele de spitale, trei de nivel I, două de nivel II, unul de nivel III, care au fost prezente pe teritoriul României şi au lucrat cu noi ca să vedem cum putem să colaborăm în caz de dezastru. Totodată, pentru prima dată s-au făcut evacuări medicale reale cu avioane care sunt venite din alte state, pe lângă ce am făcut cu forţele aeriene române în interiorul României şi ultimele două misiuni au fost în noaptea asta şi a fost o testare chiar foarte bună, unde a fost testat inclusiv Timişoara şi Iaşi. Pe lângă toate procedurile colegilor de la MApN, de la forţele aeriene, dar am avut avionul SNAM din Suedia, am avut avionul slovac, al Republicii Slovace, care a venit şi a asistat pe partea consulară şi evacuare de răniţi uşor, am avut avionul de transport israelian, care a venit special şi care putea să ia şi el răniţi de aici, am avut misiuni comune cu colegii pe elicopter, am avut pe elicopter, la un moment dat, o echipă română cu una israeliană, lucrând pe acelaşi pacient într-un elicopter al MAI, ca să predea pacientul undeva la un avion. Am avut echipe suedeze care au preluat mijloacele lor de transport, tărgile lor mai speciale cu echipamente cu tot şi au plecat cu ambulanţele noastre să preia pacienţi. Tot asta ne-a permis să le testăm interoperabilitatea şi modul în care lucrăm împreună. Acestui exerciţiu i s-a adăugat alt lucru, implicarea autorităţii locale”.

Raed Arafat: “Costurile exerciţiului au fost suportate de mai multe entităţi. În primul rând, Comisia Europeană, prin MODEX, care a asigurat anumite costuri de implementare a exerciţiului, inclusiv părţii române. În jurul a 120.000 de euro au fost asiguraţi pentru anumite cheltuieli, ca să pregătim lucrurile şi tot. După care, vine, şi repet, nu este un cost, cât este o investiţie, investiţia celor care au venit. Pentru că partea israeliană, ca să aducă un spital întreg pe mare şi pe calea aerului, cu personal, cu tot… Părţile celelalte: norvegiană, care a făcut drumuri cu maşina din Norvegia până aici; partea italiană, la fel; partea bulgară, care nu era prevăzută în exerciţiu, dar au hotărât să intre în exerciţiu şi au venit pe cheltuiala lor; am zis, cred, de partea austriacă; partea română, care a venit chiar azi cu aspectele cu care a vrut să participe. Fiecare şi-a suportat o parte din costurile acestei investiţii, să zic, ale exerciţiului. Referitor la IGSU, da, s-au cheltuit bani, clar, pe mobilizare, pe deplasare, bineînţeles pe bazele de operaţiuni, pe asigurarea anumitor indemnizaţii sau anumitor costuri de masă, de hrană pentru personal, dar asta face parte din activitatea normală a IGSU”.

În spatele exerciţiului, cum a fost afectată activitatea serviciilor de ambulanţă atât în Bucureşti, cât şi în judeţele limitrofe?

Raed Arafat: “Serviciile de ambulanţă din judeţele în care am tras echipe au intrat pe plan şi au lucrat… unele dintre ele au asigurat echipe suplimentare în două ture. Face parte din plan, face parte din exerciţiu. Exact cum colegii de la pompieri s-au deplasat către Bucureşti şi au intrat în judeţele lor pe un nivel mai înalt de alarmă, ca să asigure continuitatea corectă a activităţii, unele servicii de ambulanţă a trebuit să cheme oameni în plus, ca să acopere lipsa unor echipaje care au fost retrase către exerciţiu. Şi pentru ei a fost un exerciţiu, au participat direct în exerciţiu. Deci ei au aplicat planul şi concepţia şi acest lucru cred că trebuie să se înţeleagă. De exemplu, având mai multe echipaje SMURD plecate, când au fost trimise echipe de pacienţi cu avioanele către Timişoara, Târgu Mureş, Cluj, Iaşi, au trebuit să cheme oameni de acasă să facă preluarea şi serviciile de ambulanţă; şi asta a fost parte din exerciţiu. Deci asta a fost implicarea lor.

Reprezentantul EU ModEX, Harm Bastian Harms, a declarat că a văzut pe parcursul desfăşurării acestui exerciţiu o pregătire bună a echipelor române şi mult profesionalism şi a subliniat că nici o ţară nu poate fi pe deplin pregătită pentru a face faţă catastrofelor naturale şi de aceea sunt foarte utile şi necesare acest gen de exerciţii.

18 octombrie – Ceremonia de închidere a exerciţiului internaţional SEISM 2018 are loc pe platoul din incinta Academiei de Poliţie din Bucureşti. La eveniment participă echipele româneşti şi cele internaţionale implicate în desfăşurarea exerciţiului.

Raed Arafat: Peste tot, din punctul nostru de vedere, într-un exerciţiu s-a lucrat bine. Toate punctele medicale au lucrat foarte bine, punctele de căutare-salvare au lucrat foarte bine. Faptul că găsim anumite lucruri de îmbunătăţit, asta trebuie să învăţăm odată, nu înseamnă că a fost prost, asta înseamnă că a fost un succes, că am identificat nişte lucruri de îmbunătăţit. Exerciţiul care la sfârşitul lui dai o foaie albă şi spui: totul a fost perfect, înseamnă că nu trebuia să aibă loc”.

Şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, generalul de brigadă Dan Paul Iamandi, a precizat că exerciţiul a presupus şi evaluarea rezistenţei seismice a unor construcţii: “S-au evaluat în primul rând toate constrcţiile care prin afectarea lor în urma seismului ar putea pune în pericol viaţa altor persoane. Asta înseamnă poduri, lucrări hidrotehnice de apărare, deci diguri, baraje, alte clădiri care, în urma producerii unui seism nu mai pot fi locuite”.

Cele  mai importante concluzii şi cât de bine suntem pregătiţi pentru un astfel de scenariu, de altfel, plauzibil din punct de vedere al istoricului seismic din România?

Raed Arafat: “Dacă vrem să vorbim de concluzii finale, acest lucru va dura, pentru că aşteptăm rapoartele observatorilor care au fost de la NATO, de la Uniunea Europeană, din România, deci au fost mai mulţi observatori”.

Care este lucrul cel mai important care ar trebui îmbunătăţit în legislaţie ?

Raed Arafat: “Coborârea unei categorii de decizii la nivel mai jos, la nivel de comandant de acţiune, comandant de intervenţie. Să nu depindem de o comisie, un comitet sau o semnătură, pentru că acum noi avem nişte lucruri care depind fie de comisii, de decizie de comisii sau chiar de hotărâri de guvern”.

În cadrul evenimentului, reprezentantul Comisiei Europene, Donatella Salvi, a precizat că scopul acestui exerciţiu a fost de a pregăti echipele de intervenţie în vederea colaborării mult mai bune în cazul unei situaţii reale de urgenţă.

Donatella Salvi: “V-am văzut în timpul exerciţiului oferind tot ce puteţi, fără să faceţi economie de efort sau energie şi aţi acţionat exact ca şi cum vieţile oamenilor au depins de voi. Acesta este motivul pentru care exerciţiul a avut acest succes. A fost cel mai mare exerciţiu modular medical făcut vreodată sub coordonarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene”.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarant că trebuie să se facă ceva să se ajungă la obligarea oamenilor să accepte consolidarea clădirilor.

El a menţionat că în Capitală sunt cel puţin 300 de clădiri cu bulină roşie. “Există în Bucureşti cel puţin 300 – 370 de imobile cu bulină roşie, dacă nu greşesc. S-a discutat mult despre acest aspect. Sunt multe clădiri care nu au fost analizate şi, mai mult, este o problemă şi mai serioasă – sunt mulţi care au făcut modificări în interiorul apartamentelor şi au schimbat structuri de rezistenţă fără să ceară părerea arhitecţilor şi acest lucru s-a întâmplat în anii ’90, în anii 2000, deci s-ar putea ca un bloc aparent să fie bine şi în interior cineva să fi făcut nişte modificări care să fi afectat rezistenţa unei părţi a blocului respectiv. Toate aceste aspecte fac parte din segmentul prevenire” a afirmat Arafat.

Şeful DSU a adăugat că românii ar trebui să-şi facă asigurarea obligatorie de locuinţă.

Sursa foto: Departamentul pentru Situatii de Urgenta