Concurență loială sau nu?Coplata sau contribuție personală? Public sau privat?
Articol de , 5 aprilie 2019, 15:17 / actualizat: 5 aprilie 2019, 16:21
Cu putin timp în urmă, Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ privind reglementarea coplăţii pe care ar urma să o achite fiecare pacient.
Fără cap, fără coadă, cu pagini lipsă și, cel mai grav, fără menționarea segmentului la care face referire. Public sau privat?!
“Ordonanţă de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății”
Ms 123
Reprezentanţii instituţiei susţin că documentul este necesar pentru acoperirea costurilor reale ale serviciilor medicale, în special pe segmentul spitalizării continue, a ambulatoriului clinic de specialitate şia investigaţiilor medicale, precum cele de laborator şi de radiologie. De asemenea, proiectul prevede restituirea banilor plătiţi de pacient pe perioada spitalizării, în cazul în care acesta a plătit pentru diferite servicii medicale, care sunt decontate de stat.
La o prima lectură, din proiectul trunchiat, cititorul ar putea înțelege că totul se va întâmpla în sectorul public, termenul “privat” lipsind cu desăvârsire.
Astfel, aflam că documentul aflat în dezbatere publică a fost actualizat, astfel încât să poate fi introdusă coplata din partea pacientului pentru servicii medicale oferite în cadrul pachetului de servicii de bază. Tipul de proceduri medicale pentru care s-ar putea cere coplată sunt: transportul cu ambulanţa de la spital la domiciliul pacientului, servicii medicale acordate persoanei bolnave până la diagnosticarea afecţiunii, anamneză, examen clinic, examene de investigaţii de laborator şi imagistică.
Alte proceduri medicale ar putea fi anumite tratamente de recuperare şi prescrierea tratamentului necesar ameliorării sau vindecării, inclusiv indicaţiile privind regimul de viaţă şi muncă, precum şi cel igieno-dietetic. Deasemenea, actul normativ prevede restituirea banilor plătiţi de pacient pe perioada spitalizării în cazul în care acesta a plătit pentru diferite servicii medicale în intervalul petrecut în spital, care sunt decontate de stat.
Această incoerență a ridicat întrebări atât din partea specialiștilor cât și din partea jurnaliștilor de la Arad care, la o conferință de presă fiind cu ministrul sănătății, Sorina Pintea, au cerut lămuriri.
Răspunsul acesteia a venit și a făcut, cât de cât lumină: nu este vorba despre segmentul public ci despre cel privat.
Sorina Pintea: “Sunt surprinsă pentru că de dimineață primesc tot felul de mesaje privitoare la această propunere de modificare a legii 95. Culmea, de la specialiști. Se stipulează foarte clar: furnizorii de servicii medicale care nu beneficiază de transferuri, adică furnizorii privați.
Mai pe înțelesul tuturor, spitalul Arad are un contract cu Casa de asigurări de sănătate pentruplata serviciilor medicale. Cu un tarif. Pe de altă parte mai are un act adițional pentru plata majorărilor salariale aprobate de la 1 martie 2018. deci tariful real pe care l decontăm spitalului public este tariful din contractul normal plus acele majorări salariale pentru că salariile tot în tarif intră. Pe de altă parte pentru furnizorii privati de sănătate nu au majorat tarifele de ani de zile dar nici nu-i lăsăm să încaseze valoarea reală, deși noi ca stat recunoaștem că plătim în plus pentru unitățile publice diferența de salarii.
Și atunci, prin această modificare a legii sănătății permitem furnizorului privat să încaseze o diferența dintre ceea ce încasează de la casă și costul real al serviciului. Oricum pacienții plăteau la privat. Știți foarte bine. Dar privatul era undeva în zona gri. Inventa tot felul de taxe , servicii hoteliere de 1000 de lei/pe noapte, tocmai pentru a acoperi costul real. Da, recunoaștem, costul real al serviciilor este mai mare. De aceea permitem furnizorului privat să încaseze de la pacient nu o coplata ci o diferența de valoare.
Atunci când discutăm de sintagma “care nu beneficiază de transferuri „ne referim doar la furnizirii privați. Nici vorbă, guvernul nu introduce coplata. Este o solicitare a privaților de 2-3 ani de zile. Am avut întâlniri, negocieri…Consiliul concurenței a emis o acțiune în acest sens deci lucrurile sunt foarte clare. Da, permitem furnizorului privat să încaseze legal, nu în zona gri, diferența între serviciul pe care îl deconta Casa și valoarea reală”..
La scurt timp a urmat un comunicat emis de Biroul de presă al Ministerului Sănătății:
“Ministerul Sănătății susține, într-o informare emisă ulterior apariției subiectului în presă, că „nu intenționează să introducă coplata pentru serviciile medicale acordate in unitățile sanitare de stat” și afirmă că „proiectul pus în dezbatere publică urmarește o abordare legislativă unitară care este necesară pentru a da posibilitatea persoanelor asigurate în sistemul public de asigurări sociale de sănătate să beneficieze de servicii medicale la furnizorii privați aflați în contract cu CNAS, cu plata de către asigurat numai a diferenței dintre tariful furnizorului privat și cel suportat de CNAS, cu informarea și acordul in prealabil al acestuia. Proiectul se află în dezbatere publică.”
Reacția furnizorilor privați nu a întârziat să apară:
“Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED salută iniţiativa Ministerului Sănătăţii de a introduce în Legea Sănătăţii termenul de contribuţie personală, opţiune ce are drept scop, potrivit proiectului de Ordonanţă de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, acoperirea costurilor reale ale serviciilor medicale, în special pentru segmentul spitalizării continue, a ambulatoriului clinic de specialitate și ambulatoriul paraclinic. Termenul de coplată folosit în ultimele două zile pentru a defini contribuţia personală este unul nepotrivit, întrucât sunt două situaţii distincte. Coplata este legiferată şi se aplică potrivit normelor actuale. În acest moment discutăm despre contribuţie personală ca aport absolut necesar pentru o funcţionare optimă a sistemului medical, în beneficiul pacienţilor. Subfinanţarea şi gestionarea ineficientă a banilor din sistemul medical sunt două aspecte care generează o dezbatere continuă cu privire la serviciile de sănătate. Apar şi se dezvoltă proceduri noi – investigaţii, tratamente, medicamente etc. – şi necesitatea de investiţii este constantă dacă vrem să servim obiectivul enunţat – un act medical de calitate. În acest context, presiunea pe buget este în creştere, iar soluţiile nu doar că sunt de dorit, ci este o nevoie urgentă de a fi identificate şi aplicate”, susţine Cristian Hotoboc, preşedintele PALMED.
În practică, este nevoie de o acoperire a costului real pentru actul medical. Acolo unde există diferenţe între costul decontat şi cel real, ele pot ajunge până la 70%. Vorbim despre analize de laborator, despre investigaţii de imagistică şi despre alte servicii medicale extrem de solicitate.
În sens strict, contribuţia personală este definită ca “parte cu care contribuie cineva la o acţiune sau la o cheltuială comună”. În practică, contribuţia personală vine să acopere diferenţa argumentată anterior, existentă sau viitoare, cu scopul creşterii beneficiilor primite. În termeni specifici sectorului medical, contribuţia personală ar putea reprezenta o sumă plătită în mod direct pentru servicii medicale, tratament şi medicatie. Pentru sumele astfel încasate, furnizorii de servicii medicale şi medicamente eliberează facturi. Beneficiile unei astfel de reglementări sunt pe termen mediu, dar mai ales pe termen lung, într-un sistem care răspunde tot mai greu nevoilor pacieţilor.
- 1. Din perspectiva sistemului public. Bugetul public de asigurări de sănătate ar putea fi degrevat de o parte a cheltuielilor pe care le are şi le-ar avea pentru servicii în lipsa contribuţiei personale. Serviciile ar putea fi asigurate printr-un act medical de o calitate în creştere constantă în condiţiile asumării costului real al serviciului medical şi ale reglementării atragerii de fonduri.
- 2. Din perspectivă individuală. Asigurații pot avea un stimulent financiar imediat (deductibilitate fiscală) pentru sumele suplimentare pe care sunt dispuși să le plătească pentru servicii de o calitate superioară.
Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED îşi exprimă disponibilitatea pentru un dialog constructiv privind introducerea contribuţiei personale. Ne exprimăm întreaga susţinere pentru realizarea scopului comun pe care îl avem împreună cu autorităţile din domeniu: acela de a oferi un serviciu medical de calitate populaţiei.”
Și, pentru că ministrul sănătății, Sorina Pintea, a delarat că și “Consiliul concurenței a emis o acțiune în acest sens deci lucrurile sunt foarte clare” , am cerut un punct de vedere.
În exclusivitate pentru București FM, a răspuns președintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu.
“Prin acest proiect de modificare a legii privind reforma în domeniul sănătății, se introduce posibilitatea ca pacientul să achite diferenţa dintre valoarea reală a unor servicii medicale şi suma decontată de CNAS pentru aceste servicii. Astfel, tarifele afişate de clinicile private vor fi transparente, iar pacienţii vor şti exact pentru ce servicii plătesc şi vor putea alege în cunoştiinţă de cauză.
În acest fel, se va îmbunătăţi concurenta între clinicile private, pacienţii beneficiind de servicii care vor reprezenta echilibrul dintre calitate şi preţ.
Si sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru: am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale (unele finalizate cu sancţiuni), cât şi prin analiza concentrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public.
La ora actuală, Consiliul Concurenţei are în desfăşurare o analiză privind producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.
De asemenea, a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu. Astfel, recomandările Consiliului Concurenței de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman. De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri de medicamente atât producătorilor, cât și distribuitorilor, iar farmaciile au obligația de a transmite distribuitorilor comenzi justificate și de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.
La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.
În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei”.
