Construim, construim dar să știm și noi!
Articol de dianamatei, 12 septembrie 2019, 16:44 / actualizat: 12 septembrie 2019, 21:26
Într-un București sufocat de oameni și aglomerat de trafic, s-a construit, în ultimii ani, haotic. Asta spun specialiștii, iar locuitorii capitalei sunt de acord.
Clădiri mari sau mici în locuri în care nu ar trebui să existe, sau construcții dintre cele mai ciudate care strica peisajul.
Avem legea urbanismului modificată și amendată de câteva ori. Din ea reiese însă că documentațiile pentru amenajarea teritoriului și urbanism sunt incomplete sau ignorate de autorități.
Sunt din ce în ce mai multe terenuri în construcție în detrimentul comunității. Legea este stufoasă, iar oamenii se pierd în autorizații și chitanțe. Asta îi determină pe mulți să ocolească…”elegant” deciziile autorităților.
Amenajarea teritoriului se face cu ignorarea sau aplicarea în mica parte a documentațiilor de urbanism.
„În 2001 s-a trezit legiuitorul să facem o lege pentru urbanism. Legea e una micuță, gândită pentru acel an. Acum suntem în 2019, legiuitorul a zis că face un cod al urbanismului. Și n-a făcut nimic. Și am rămas la legea din 2001„, spune juristul Dumitru Dobrev.
Vorbim despre cazurile planurilor urbanistice zonale care au generat, de-a lungul timpului procese la nivelul primăriei.
Dobrev spune că, în cazul Bucureștiului, trebuie un proiect nou……
„Dacă s-ar face un PUG nou, ăsta pe care îl avem este din 2000 și este depășit, nu s-ar mai putea face tot felul de puz-uri pe parceluțe de 200 de metri pătrați. Atunci n-ar mai veni tot soiul de investitori să rupă ușile pe la primărie ca vor și ei ceva”, mai spune Dobrev.
Părerea urbanistului vine să o întărească pe cea a juristului.
Alexandru Pânișoară spune că ”regulamentul general de urbanism este din 1996. Problema este că legile au fost abordate separat: construcțiile reglementate de o lege, urbanismul de o altă lege, administrația publică locală și mediul de alte legi. Legile nu sunt corelate între ele. Și nu sunt suficiente instrumente pentru aplicarea legii”.
Până când decidenții se pun de acord, în București apar clădiri ca ciupercile după ploaie.
Au sau nu autorizații? Clădirile de patrimoniu sunt păstrate conform legii?
Sunt întrebări la care ne-au răspuns, astăzi, În Comunitate, juristul Dumitru Dobrev, autorul cărții ”SOS legislația urbanismului” și urbanistul Alexandru Pânișoară.
