Renunțarea la taxa pe bunul cultural o gură de aer pentru arta din București!
Articol de Mircea Apostolescu, 20 noiembrie 2019, 13:03
În luna iunie, Primăria Capitalei anunța că dorea să introducă o taxă de 5% din cifra de afaceri a operatorilor culturali care comercializează „bunuri culturale”.
Taxa ar fi urmat să fie plătită de către galeriile de artă, consignații anticari, case de licitații și de către toți cei care comercializează „bunuri culturale”.
De asemenea, ar fi urmat să fie taxați toți deținătorii de bunuri culturale mobile. Mai pe românește, ar fi urmat să fie taxați toți colecționarii care au în casele lor obiecte de artă, indiferent că este vorba despre tablouri, sculpturi sau alte „bunuri culturale”.
Banii colectați din această nouă taxă ar fi urmat să constituie un fond independent de bugetul Municipalității care să fie utilizat de către Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (AMPT) pentru prezervarea bunurilor patrimoniului cultural mobil, spunea, la vremea respectivă, directorul AMPT, Oana Zaharia.
Reprezentanții pieței de artă din București, prezenți, în iunie, la dezbaterea publică a proiectului de hotărâre privind noua taxă pe bunul cultural au reacționat dur împotriva intenției Municipalității. Ei afirmau că introducerea noii taxe nu ar fi făcut decât să supra-impoziteze o piață care se află în declin.
Astfel, anticarii, galeriștii, proprietarii de consignații, casele de licitații plătesc, pe lângă impozitele obișnuite, multe alte taxe și impozite, printre care și taxa de timbru cultural. Iar această nouă taxă nu ar face decât să ducă la dispariția a 80% dintre anticari, galeriști și consignații și casele de licitații care au mai rămas pe piața de artă din Capitală și la migrarea unei importante părți a acestei activități către alte orașe sau către piața neagră, explica, atunci, Lucia Valentina Stanciu, reprezentanta unui grup de galerii de artă.
Alți reprezentanți ai pieței de artă din Capitală au susținut că noțiunea de „bun cultural” nu este definită cu exactitate nici măcar la nivelul Uniunii Europene, deci nu se știe ce fel de bunuri ar urma să fie impozitate. Orice obiect poate căpăta o valoare culturală pentru cineva, chiar și cel mai banal, a declarat Alexandru Ghiduș, președinte de onoare al Uniunii Artiștilor Plastici.
Depunerea unei declarații atât de către vânzătorul cât și de către cumpărătorul unui „bun cultural” în cel mult 15 zile de la achiziționarea, respectiv vânzarea acestuia reprezintă o obligație imposibil de îndeplinit.
Reprezentanții Pieței de artă bucureștene au mai spus și că Primăria Capitalei ar trebui să ia măsuri pentru încurajarea comerțului cu artă, deoarece acesta sporește atractivitatea turistică a orașului.
Reacția foarte puternică a reprezentanților galeristilor și ai caselor de licitații de artă a făcut Primăria Capitalei să dea înapoi și să amâne introducerea taxei pe bunul cultural.
La aproape o jumătate de an de la încercarea de introducere a noii taxe, Lucia Valentina Stanciu spune că renunțarea la taxă este o bucurie. „Prin introducerea taxei, a cărei aprobare ar fi creat un haos, s-ar fi putut ajunge la situația în care să îți fie teamă să mai dăruiești un tablou unui prieten sau să îți expui propria colecție într-un muzeu sau într-o galerie de artă”, a declarat Luciana Stanciu pentru București Fm.
Amânarea taxei propuse de către Primăria Capitalei i-a dat curajul Luciei Stanciu să înființeze o nouă casă de licitații de artă, VIKaRT.
Galeria, specializată pe arta modernă, își propune să promoveze arta românească, să ajute artiștii contemporani, să îi promoveze, pentru a le stabiliza cotele pe piața de artă, a spus Stanciu.
